Clădirea președintelui rămâne în paragină

publicat în Guvern pe 19 Ianuarie 2015, 08:22

Aproape șase ani au trecut din ziua când au avut loc protestele din 7 aprilie, în timpul cărora clădirile președinției și a parlamentului au fost grav avariate, ceea ce a provocat pierderi de 30 și, respectiv, 40 milioane de dolari.

Dacă ultimul a fost reparat și dat în exploatare, atunci președinția rămâne înconjurată cu garduri de construcție. Statul nu a găsit, în decursul a șase ani, o modalitate de a restaura una dintre cele mai importante clădiri din țară și de a restitui președintelui Nicolae Timofti și echipei acestuia locul de muncă.
 
Conform Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului nici măcar jumătate din volumul lucrărilor necesare de reparaţie a edificiului Preşedinţiei nu au fost efectuate. Mai mult, acestea au fost stopate din lipsă de alocaţii bugetare. Costul estimat, în 2009, al lucrărilor de reparaţie a clădirii Preşedinţiei constituie 251,2 milioane de lei.

În iulie 2009, Zinaida Greceanâi, pe atunci prim-ministru, anunța că pentru reparaţia sediului Parlamentului şi al Preşedinţiei nu vor fi cheltuite mijloace financiare din Bugetul de stat, bazându-se pe angajamentul Federației Ruse și Republicii Populare Chineze de a acorda Moldovei asistenţă financiară pentru reconstrucţie. Totuși reparațiile au fost făcute pe banii statului, iar, conform Cancelariei, pentru clădirea Președinției la etapa actuală s-au cheltuit 106 milioane de lei.



Lucrările de reparaţie a clădirii Preşedinţiei urmau să fie încheiate încă în 2012. Totuși, acestea au fost stopate în 2010 din lipsă de fonduri. Până atunci, muncitorii au reuşit să repare acoperişul, să instaleze toate geamurile şi sistemul de comunicaţii. Responsabilă de lucrările de reparaţie capitală a edificiului Preşedinţiei a fost desemnată, conform rezultatelor licitaţiei publice din 24 aprilie 2009, întreprinderea individuală „Acar Cantarajiu”, care a reconstruit și Centrul republican pentru copii şi tineret din Chişinău.

Deși lucrările au fost stopate din cauza lipsei surselor financiare, iar clădirea este restaurată doar în proporție de 47,4%, statul continuă să aloce bani pentru întreținerea clădirii. Or, pentru încălzirea edificiului Preşedinţiei se cheltuiesc anual circa 120 mii de lei, iar securizarea este asigurată de către Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat.

În 2009, pentru colectarea fondurilor necesare, Ministerul Finanţelor a deschis conturi trezoreriale pentru transferul mijloacelor financiare în lei, dolari şi euro. Dacă ar exista suma necesară pentru reparația capitală a clădirii Preşedinţiei, lucrările ar putea fi finisate în termen de 4 luni.

Datorii față de antreprenori

Totuși, nici în anii când aveau loc lucrările, fondurile disponibile nu au fost administrate conștiincios. Cel puțin asta relevă ultimele rapoarte de audit realizate de Curtea de Conturi a RM. Potrivit Anexelor la Legea bugetului de stat pe anul 2010‚ Cancelariei de Stat, beneficiar în procesul finanţării investiţiilor şi reparaţiilor capitale, i-a fost alocată suma de 25 milioane de lei pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie a clădirii. Conform hotărârii publicate în septembrie 2011, în Monitorul Oficial, Curtea de Conturi a depistat reflectarea eronată de către Cancelaria de Stat în evidenţa contabilă a costului lucrărilor de reparaţii cu 3,2 mil. lei, precum şi întocmirea incorectă a rapoartelor financiare privind reparaţiile capitale.

Mai mult, cu toate că Direcţia generală pentru administrarea clădirilor guvernului a achitat 1,8 milioane, inclusiv 547,3 mii lei în anul 2010, pentru lucrările efectuate de „ACAR-Cantarajiu” şi 69,4 mii lei pentru lucrările de verificare, până la finele anului 2010 proiectul n-a fost definitivat şi verificat în modul stabilit.



În același timp, auditul Curții de Conturi a constatat că valoarea clădirii a fost micşorată eronat cu 17,3 mii lei, ceea ce a fost corectat în luna ianuarie 2011. Mai mult, au fost înregistrate și datorii de 6839,7 mii lei, din care majoritatea faţă de antreprenorul general „ACAR-Cantarajiu”, iar 365,3 mii lei – faţă de „SABOS” pentru servicii de supraveghere tehnică. Așadar, Curtea de Conturi a semnalat că nemonitorizarea de către Cancelaria de Stat a executării reparaţiilor efectuate la clădirea Președinției a generat formarea datoriilor creditoare semnificative faţă de antreprenorii de reparaţii capitale la obiectivul menţionat, ceea ce determină necesitatea unor surse suplimentare pentru achitarea acestor datorii şi riscul formării altora pe viitor.

În pofida acestui fapt, Cancelaria de Stat, alături de Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova, continuă să fie responsabilă de restaurarea clădirii.