Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 12:35
Abonamente

Social 21 Mai 2012, ora 02:45

Colocviu internaţional la ULIM: "Cultură şi comunicare: interferenţe, confluenţe"

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Mai mult decât alte domenii, comunicarea presupune o sincronizare a fenomenelor analizate autohtone cu cele din restul lumii. 

În acest sens, Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale (Director Elena Prus, prof. univ. dr.hab., sef Direcţie Comunicare şi Mass media Ludmila Lazăr) şi Catedra Jurnalism şi Comunicare Publica (şef catedră Alexandru Bohanţov, conf. univ. dr.) din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, în parteneriat cu Catedra de Limbă Română pentru Studenţii Străini (şef catedră Ludmila Branişte, conf. univ. dr.) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, România, a organizat pe 11 mai, Colocviul "Cultură şi comunicare: interferenţe, confluenţe".

Timpul clivajelor trebuie depăşit

În pragul integrării europene a Republicii Moldova, principalele coordonate pe care Universitatea Liberă Internaţională din Moldova îşi fundamentează căutările sunt situarea în actualitate, receptivitatea la nou, disponibilitatea şi deschiderea spre exterior. Relaţiile stabilite cu numeroase universităţi din întreaga lume (SUA, Canada, Rusia, Franţa, Germania, Suedia, Belgia, Italia, Spania, Austria, China, Coreea, Indonezia, etc.) constituie o mărturie viabilă a dialogului academic între parteneri şi permit o colaborare tot mai diversificată şi mai autentică. Într-o Europă ce se doreşte a fi unită, într-o Moldovă ce se vrea parte a Uniunii Europene, competenţa şi competiţia universitarilor trebuie susţinută şi dezvoltată. Timpul clivajelor şi discontinuităţilor trebuie depăşit prin amplitudinea comunicării, proces în care profesorii universitari şi cercetătorii deţin un loc deosebit. Din perspectiva disciplinei pe care o predau şi asupra căreia reflectează, ei au o contribuţie specifică în acest proces permanent supus inovaţiilor.

Actul comunicativ în contextul larg al culturii

Argumentul şi comunicările din cadrul colocviului au fost axate pe actul comunicativ integrat în contextul larg al culturii, care, începând cu anii 80 ai secolului trecut, include studiile efectuate în cadrul semioticii, socio- şi psiholingvisticii. Astfel, în ştiinţele comunicării a fost conştientizată legătura inseparabilă dintre conceptele de cultură şi comunicare, fapt care a deschis noi perspective pentru investigarea ambelor fenomene. Dacă unii savanţi abordau comunicarea ca pe o parte componentă a culturii, alţii, precum E.Hall, o considerau drept o altă faţă a culturii. Cultura este definită ca şi comunicare în studiile lui Iu. Lotman, C.Levi-Strauss, C.Geertz etc. Pornind de la istoria comunicării sociale, care nu poate fi concepută decât în contextul evoluţiei culturii, întregul spectru al ştiinţelor comunicării interferează cu studiile culturale în aşa fel încât cultura devine punctul de reper pentru cercetarea aprofundată a fenomenelor comunicaţionale contemporane.

Dezbaterile au fost centrate pe teoria comunicării, cultură, subcultură, cultură de masă, conflict, educaţie, comunicare interpersonală, comunicare interculturală, new media, cross media, comunicare publică, relaţii publice, etc.
Conceptul de comunicare la începutul mileniului III



Printre obiectivele acestui seminar ştiinţific interdisciplinar a fost abordarea conceptelor de cultură şi comunicare, elucidarea aspectelor lor de similitudine şi interferenţă, reflectarea asupra direcţiilor actuale de dezvoltare ale ştiinţelor comunicării, inclusiv sub aspectul valorificării potenţialului ştiinţific acumulat în studiile culturale. În cadrul seminarului s-au căutat răspunsuri la întrebări, cum ar fi: Cum se schimbă conceptul de comunicare la începutul mileniului III? Care sunt căile de comunicare a culturii în epoca digitală şi ce impact au ele asupra culturii comunicării? Cum afectează cultura emiţătorului şi cea a receptorului calitatea actului comunicaţional? Care este rolul Internet-ului în (r)evoluţia culturii şi a comunicării? Care este impactul comunicării interculturale asupra culturilor naţionale? Cum are loc comunicarea prin cultură în Relaţiile Publice?

La această reuniune ştiinţifică de anvergură au participat profesori-cercetători din 5 ţări, din cadrul unor prestigioase instituţii de învăţământ superior: Franţa (2 universităţi), Italia (1), România (5), Serbia (1) şi Republica Moldova (5).

În centrul discuţiilor au fost aduse fenomene ce ţin de comunicare ca fenomen cultural, social şi didactic. Obiectivele seminarului sunt atinse prin reactualizarea fundamentelor teoretice contemporane şi formarea competenţelor lingvo-didactice. Limbile de comunicare au fost româna, franceza, italiana şi rusa.

Un eveniment de rezonanţă internaţională

Invitatul de onoare al colocviului a fost profesorul universitar Jean-Luc Michel, Director de Masterat în domeniul comunicării globale de la Universitatea Jean Monnet Saint-Etienne, Franţa, care a prezentat comunicarea „O perspectivă sistemică asupra culturii şi comunicării”.
La şedinţa în plen au mai fost audiate comunicările profesorului universitar, doctor Ana Guţu, Prim-Vicerector ULIM, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, precum şi a profesorului universitar Traian Stănciulescu de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, România.
În cadrul colocviului a fost proiectat filmul documentar “Aria”, în prezenţa autorului de scenariu, cineastul Dumitru Olărescu.

Seminarul se înscrie în seria manifestărilor de rezonanţă internaţională organizate de ULIM în domeniul filologiei, cum ar fi Colocviul Internaţional Interculturalitatea prin prisma lingvisticii, literaturii şi a traducerii (29 martie 2012, în parteneriat cu Universitatea Paris-Sorbona, Paris IV, Franţa), Paradigme ale culturii chineze – fond valoric şi imagine civilizaţională (4 martie 2011, în parteneriat cu Institul Confucius şi Universitatea Northwest Normal, Lanzhou, China), Francopolifonie (ediţiile 2006-2011), Itinerarii hispanice. Interculturalitatea prin prisma traducerii, lingvisticii si literaturii, 8 aprilie 2011, în parteneriat cu Ambasada Spaniei la Bucureşti, Lectoratul AECID), Lexic comun/Lexic specializat (ediţiile 2010, 2011, în parteneriat cu Universitatea „Dunărea de Jos, Galaţi, România) şi altele, dezvoltînd importante colaborări internaţionale.

Elena Prus,
profesor universitar, doctor habilitat,
Directorul Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale, ULIM

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md