Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente

Social 23 Noiembrie 2016, ora 08:10    Din editia print

Concubinajul între păcat și realitate

Marime Font

Deși în Republica Moldova familia continuă să fie celula de bază a societății, întâlnim tot mai mulți oameni care preferă concubinajul, fie ca o alternativă a căsniciei, fie ca un test înainte de oficializarea relațiilor. 

Ce se ascunde în spatele deciziei de a locui în concubinaj, dar și ce spun experții despre acest tip de relație, citiți în materialul ce urmează.

Drumul parcurs de la concubinaj până la oficializarea căsătoriei

Soții Iuriciuc s-au cunoscut acum mai bine de zece ani. Pe atunci, Veronica era studentă, iar Roman de cum a văzut-o, a înţeles că aceasta este femeia vieţii lui. „Dumnezeu are planurile sale pentru noi, aşa că acum mulţi ani, visul meu a devenit realitate. Mi-am cunoscut soţia şi am înţeles că ea este aleasa inimii mele”, spune Roman.

Aşa cum bărbatul era ferm convins că această relaţie va dura întreaga viaţă în scurt timp cei doi parteneri au decis să locuiască împreună. „Iniţial mă frământa întrebarea dacă o să pot să-mi asum rolul de soţ şi de tată. Şi acestea nu au fost doar cuvinte, ci o responsabilitate pentru mine. Întrucât, căsătoria nu se leagă nici în ceruri, nici la ofiţerul stării civile, dar între doi oameni care se iubesc”, recunoaşte bărbatul de 38 de ani.



Pe lângă frământările interioare, o serie de alte motive cum ar fi dragostea, cheltuielile duble pentru chirie şi timpul pierdut în drum spre celălalt, i-au determinat pe cei doi să se mute sub acelaşi acoperiş după șase luni de relaţie.

Au locuit fericiţi mai bine de cinci ani în concubinaj, iar în anul 2012 influențați de familie au decis să-şi oficializeze relaţia. „Eu mă simțeam bine şi în relaţia de concubinaj, dar societatea ne-a influențat. Rudele şi prietenii ne întrebau deseori despre o eventuală, căsătorie, unii credeau că dacă două persoane nu se căsătoresc atunci nu au intenţii serioase”, explică Veronica.

Totuşi, soţii Iuriciuc susţin că de când s-au căsătorit oficial, relaţia lor nu s-a schimbat foarte mult, doar că au fost nevoiți să suporte câteva cheltuieli pentru a-și schimba actele și în familia lor a apărut un copil.

Soți în fața legii - străini în fața lui Dumnezeu

Deși, de mai bine de patru ani sunt fericiți într-o căsătorie legală, Roman și Veronica nu au ajuns încă în fața altarului și asta pentru că bărbatul nu consideră cununia o necesitate. „Când ne-am căsătorit civil, soțul a refuzat să ne cununăm, dacă aș fi insistat, poate că am fi ajuns în fața altarului, dar o colegă de serviciu mi-a recomandat să facem acest pas atunci când ambii vom simți nevoia. Și avea dreptate pentru că această credință vine din interiorul familiei”, recunoaște femeia de 30 de ani.

Deși nu au ajuns în fața altarului ca soț și soție, totuși și-au încreștinat copilul, cu toate că tatăl considera că fiul său trebuie să-și aleagă singur religia. „Copilul a fost botezat, chiar dacă soțul nu a fost de acord din start, însă a cedat de dragul meu”, spune soția.

Uniți în fața lui Dumnezeu – concubini în fața legii

Albert și Anastasia s-au cunoscut pe o rețea de socializare acum cinci ani, bărbatul a fost cel care a insistat mai întâi asupra unei discuții, apoi asupra unei întâlniri în realitate. „Pentru început discutam fără aluzii și iluzii. Până când am hotărât să ne vedem în realitate și de atunci trăim cea mai frumoasă poveste de dragoste”, spune Anastasia.

Trei ani mai târziu, familia Maurer a decis să-și unească destinele în fața lui Dumnezeu, însă nu și în fața legii. „Am ajuns în fața altarului în vara anului 2015, nu a urmat cununia civilă din cauză că nu dispuneau de timp, trebuia să ne întoarcem la Londra. Plus la asta și formalitățile cu schimbarea actelor ar fi durat”, recunoaște tânăra de 25 de ani.

Faptul că nu erau înregistrați civil nu a împiedicat cuplul să-și trăiască povestea de dragoste departe de hotarele țării și să primească cu bucurie vestea că vor deveni părinți. Reveniți în țară, Anastasia și Albert au decis să-și întâmpine bebelușul în calitate de soț și soție. „În această vară am devenit o familie și în fața legii. Și nu am simțit nicio diferență între a fi doar cununați și de a fi deja oficialități de lege. Pentru noi căsătoria nu e o povară, ci încă o dovadă că iubirea durează mai mult de trei ani. Iar, de curând am adus pe lume un băiețel, și acest unic și sacru eveniment a fortificat și mai mult familia noastră”, concretizează tânăra mamă.

„Ștampila din buletin nu face familia mai fericită, cununia o fortifică”

Soții Nicolae și Elena Arsene sunt uniți în fața legii și în fața lui Dumnezeu de mai bine de 22 de ani. Împreună au construit o casă și au crescut doi copii frumoși. S-au cunoscut acum 26 de ani pe vremea când erau elevi, a urmat o relație la distanță pentru că Nicolae își făcea studiile în Ucraina, apoi au decis să-și oficializeze relația și de atunci au ținut piept împreună provocărilor vieții. „Prietenia a început de la o privire și a durat vreo patru ani. Apoi am hotărât ca să întemeiem o familie. Și asta pentru că doi oameni care se iubesc trebuie să-și unească destinele în fața lui Dumnezeu”, spune soția.

Chiar dacă drumul vieții nu le-a fost ușor, soții au reușit să treacă peste toate problemele cu ajutorul lui Dumnezeu, cu înțelegere și multă răbdare, susțin ei. De aceea Elena este de părere că ștampila din buletin, nu face familia mai fericită, însă adaugă responsabilitate, iar pentru femeie o mai mare încredere. „Cununia întărește temelia familiei. Tăria ei depinde și de respectarea principiilor morale ale Bisericii. Concubinajul e un păcat”, a concretizat Elena.

Concubinii pângăresc haina primită la botez, transformând-o în cârpă

Chiar dacă concubinajul ia amploare în societate, biserica îl consideră un păcat de temut. Preotul Andrian Agapi crede că oamenii confundă rolul și rostul familiei, care este o legătură între un bărbat și o femeie cu scopul de a da naștere de prunci.

„Biserica nu acceptă concubinajul, deoarece Hristos când a întemeiat Taina Cununiei, prima minune pe care a făcut-o a fost la Nunta din Cana Galilei, ridicând-o la rang de taină. La botez oamenii primesc o haină albă și curată, care este cea mai de preț podoabă pe care o pot avea atât fetele, cât și băieții și anume fecioria”, explică preotul.

Preotul Andrian Agapi a mai adăugat că doar după cununie atât bărbatul, cât și femeia pot renunța la feciorie pentru a da naștere pruncilor. „Dacă atât băieții, cât și fetele o să experimenteze azi, mâine, atunci singuri își necinstesc corpul și-l transformă într-o cârpă, își pierd valoarea morală”, concretizează reprezentantul Mitropoliei Basarabiei.

Pruncul nu poartă răspundere pentru greșeala părinților

Cât despre copiii născuți în concubinaj care totuși sunt încreștinați, părintele spune că pruncul nu poartă răspundere pentru greșeala părinților, iar Biserica este deschisă pentru a boteza aceste mădulare ale sale. „Hristos a spus: „Cine nu se va boteza prin apă și prin duh nu va dobândi împărăția cerului”. Iar, Ioan Botezătorul spunea: „Eu vă botez cu apă, dar va veni cel care vă va boteza cu Duhul Sfânt”. Acesta este rostul botezului în biserică, deci noi acceptăm acești copii ca ei să devină mădulare ale Bisericii în speranța că se vor corecta și părinții”, a spus părintele Andrian Agapi.

Preotul a amintit că Biserica a fost întotdeauna cea care a venit în întâmpinarea oamenilor și i-a acceptat. Pentru că sunt în viața bisericească și în viața Sfinților persoane care au greșit, Biserica i-a acceptat, ei s-au pocăit și chiar au ajuns la Sfințenie.


Concubinajul este recomandat de specialiști ca fiind un test înainte de căsătorie, însă doar pe o perioadă scurtă de timp, în caz contrar acesta provoacă deprindere. Psihologul Ana Niculăeş spune că potrivit cercetărilor este important ca persoanele să locuiască împreună pentru a observa care le sunt obișnuințele, aceasta fiind un element de pregătire pentru o familie, dar totodată relația neoficială trebuie să nu depășească perioada de șase luni. „Pentru că în momentul în care sunt cercetate cuplurile care au locuit în concubinaj mai mult de șase luni ceva se întâmplă, iar probabilitatea ca acești oameni să își legalizeze relația scade. Explicația este că la nivel inconștient, partenerii spun că dacă nu au făcut-o până acum, înseamnă că-i oprește ceva și că probabil au alături persoana nepotrivită”, explică Ana Niculăeș.

Relația de concubinaj este „ilegală”

Nu doar Biserica nu acceptă relația, dar nici legislația R. Moldova nu recunoaște acest termen. Potrivit avocatului Grigore Popa, Codul Familiei nu prevede noțiunea de concubinaj, doar în domeniul dreptului penal termenul este explicat ca o formă de relație. În rest concubinajul nu este recunoscut ca noțiune care să ofere vreun efect juridic.

„De obicei atunci când relația de concubinaj se destramă, apar probleme din punctul de vedere a legalității proprietății comune. Deoarece spre deosebire de căsătorie, care este prezumția proprietății comune, pentru că aceasta este dobândită în timpul mariajului, în cazul neoficializării relației proprietatea comună urmează să fie demonstrată, iar mai apoi partajată”, concretizează Grigore Popa.
Din aceste considerente avocatul recomandă oficializarea relațiilor, deoarece atunci când persoanele sunt căsătorite sunt mai multe aspecte pozitive ceea ce ține de regimul bunurilor. În ceea ce privește copiii născuți în concubinaj aceștia nu sunt influențați nicidecum, pentru că părinții decid cum să înregistreze copilul indiferent că sunt căsătoriți sau nu.

Un studiu realizat în țară, în anul 2005 de către IDIS „Viitorul”, cu sprijinul UNICEF Moldova, demonstrează că 25 la sută dintre cei chestionaţi aleg concubinajul, iar zece la sută califică căsătoria ca pe ceva demodat. Iar, potrivit BNS, în primul trimestru al anului 2015, în țară au fost înregistrate circa 3000 de divorțuri, în comparație cu aproape 4000 căsătorii. 

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md