Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la ora 17:36
Abonamente

Actualitate 23 Iulie 2018, ora 08:47

INTERVIU Constantin Șchiopu: „E strict necesară o separare totală a învățământului de politică”

Marime Font

În ultimul timp, la examenele de BAC de la noi, apar tot felul de conflicte, care reflectă situația din întreg sistemul de învățământ autohton. Anul acesta, am avut parte de două tragedii, una științifică, iar alta socială. Astfel, o tânără din r-nul Anenii Noi s-a sinucis după ce a picat BAC-ul de matematică, iar doctorul habilitat în pedagogie Constantin Șchiopu, autor al mai multor manuale de Limbă și literatura română, a anunțat că testele pentru Bacalaureat la această disciplină au fost întocmite fie din necunoaștere, fie din rea-intenție. În cadrul unui interviu pentru TIMPUL, am discutat cu el despre principalele probleme din sistemul educațional al R. Moldova. 

- Dle profesor, începând cu anul 2012, sistemul de învățământ din R. Moldova a trecut printr-o serie de reforme. Ce părere aveți despre aceste schimbări?

- Sistemul nostru de învățământ s-a reformat cu adevărat în 1998, când am trecut de la programele sovietice la noile conținuturi și concepții de predare a disciplinelor în școală. Atunci studierea se baza pe obiective-cadru și obiective de referință, stipulate de curriculum, după care au fost făcute mai multe așa-numite reforme. Dar constat cu părere de rău că acestea nu au avut niciun rezultat, deoarece în reforma învățământului nu există coerență. Fiecare ministru al Educației vine cu noi strategii și reforme, care se sfârșesc odată cu plecarea sa din funcție. Țin minte Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru 2014-2020, elaborată pe timpul Maiei Sandu, despre care astăzi nu se mai vorbește. De asemenea, au fost mai multe descongestionări de curriculă, care până la urmă au rămas la fel de inaccesibile și complicate. Eu predau atât studenților, cât și elevilor și observ că, din an în an, avem candidați tot mai slab pregătiți. E puţin spus că nu pot să poarte o discuție despre valorile literare românești, dar nici nu sunt în stare să numească măcar numele scriitorului sau titlul vreunei opere.



- Poate că lipsa coerenței în reforma învățământului este cauzată de faptul că miniștrii nu sunt din sistemul educațional?
- Nu cred. Sigur că varianta optimă ar fi ca ministrul să fie din domeniul învățământului, însă acesta poate fi și un manager bun. Problema este că atunci când vine un nou ministru, el, parcă, ar vrea să demonstreze că totul începe de la dânsul. Recent, o echipă a lucrat asupra curriculei pentru învățământul primar. I-am întrebat dacă au renunțat la rușinosul termen „subcompetențe”, neatestat în DEX şi am înțeles că au găsit un sinonim. Nu știu. Nu e nevoie de înlocuirea unui cuvânt cu altul, dar de o concepție bine formulată, care să aibă impact asupra studierii disciplinelor în școală.

O reformă nu ar trebui să înceapă de la camera de luat vederi

- Nici reforma camerelor de luat vederi în sălile în care se susţine BAC-ul nu a fost bună?

- Maia Sandu a avut o intenție bună, dar a ales calea cea mai simplă. Cred că trebuia să pornească de la lichidarea cauzei care a generat efectul copiatului. Iar cauza constă în inaccesibilitatea conținuturilor stipulate de curriculum și, implicit, a manualelor. Pentru că acestea sunt peste puterile elevilor, lor nu le rămâne decât să copieze. O reformă nu ar trebui să înceapă de la camera de luat vederi, ci de la aducerea curriculei în corespundere cu particularitățile de vârstă și psihologice ale elevilor. Am publicat despre aceasta o serie de articole în presa de specialitate, am trimis miniștrilor analize ale manualelor, scrisori în care îmi exprimam dezacordul în legătură cu mimatele descongestionări, dar nici unul nu mi-a răspuns. E drept că, în urma criticilor mele, am devenit o persoană incomodă și marginalizată. Și nu numai eu. Regret marginalizarea definitivă, ani de-a rândul, a profesorului Vlad Pâslaru, care, în 1998, a elaborat concepția de studiere a Limbii și literaturii române, el fiind și coordonatorul curriculumului respectiv.

- Sunteți unul dintre puținii profesori, care bate alarma atunci când observă o greșeală în sistem. De unde vine acest avânt de a spune lucrurilor pe nume?

- Eu vreau să schimb starea de lucruri, de aceea nu mă interesează dacă s-a supărat cineva în urma articolelor mele. Important e să se autosesizeze instituția de resort, să vadă greșeala pe care a comis-o. Când am criticat manualele, eram conștient că voi deveni o persoană interzisă la minister, dar am făcut-o ştiind că trebuie să iau atitudine față de o nedreptate.

Se tem profesorii noștri…

- Recent ați publicat o scrisoare deschisă către actualul ministru al Educației, Monica Babuc. Menționați că, în testul de la examenul de BAC la Limba și literatura română, a fost comisă o greșeală științifică. În consecință, ministrul v-a învinuit de încălcarea eticii profesionale. Cum comentați această reacție?

- E un răspuns neinspirat și ofensator al dnei ministru. Dacă nu eu, atunci elevii și părinții meritau un răspuns care să le satisfacă așteptările. Am întrezărit în răspunsul dnei ministru o încercare de a păstra fața curată a ministerului. A fost mult mai simplu ca eu să fiu ținta. Îmi pare rău și de faptul că foarte mulți profesori mi-au trimis mesaje private de susținere, dar n-au avut curajul să-și expună poziția public. În acele clipe, mi-am adus aminte de o replică a personajului Ottaviano din romanul „Principele” de E. Barbu: „Frica este legea guvernării”. Se tem profesorii noștri de directorul instituției, de inspector, de funcționarii ministerului, te miri încă de cine.

- Anul trecut, au fost depistate nereguli și la examenul de fizică. De ce se comit asemenea greșeli?
- Pentru că nu oricine poate elabora un test pentru Bacalaureat. Cred că elaborarea acestor teste și ale celor de capacitate nu trebuie să fie la cheremul unei persoane. Trebuie de schimbat atât metodologia de elaborare a testelor, cât și tipologia itemilor. În cazul disciplinei Limba și literatura română, itemii trebuie să corespundă conceptului de „educație literar-artistică”, prin care se înțelege formarea cititorului. Textele propuse elevilor pentru interpretare trebuie să reprezinte valori literare.

Suntem o republică de analfabeți?

- În acest an, evaluatorii de la contestație au acordat pe alocuri și cu 11 puncte mai mult decât profesorii care inițial au verificat testele. Este vorba despre incompetență?

- În asemenea cazuri, fie primii doi profesori sunt incompetenți și n-au ce căuta în comisia respectivă, fie evaluatorul de la contestație este interesat să acorde puncte care să-l avantajeze pe elev. Un profesor competent nu poate comite o greșeală egală cu o diferență de 4 - 11 puncte, oricât de obosit ar fi.

- Este adevărat că BAC-ul s-a transformat într-un joc de noroc?

- Bacalaureatul ar trebui să fie un examen în care elevul să se manifeste ca personalitate. Testul la Limba și literatura română, așa cum este conceput, verifică competența lui de robot și, într-adevăr, este un fel de joc de noroc. Evaluăm literatura cu criterii matematice. Nu sunt acceptate alte răspunsuri decât alea din barem, adică elevul trebuie să ghicească anume sinonimul X, pentru că Y, care-i valabil contextual, nu-i în barem. De multe ori, din păcate, cerința itemului nu corespunde cu criteriile de evaluare stipulate în barem. Și elevul n-are de unde să știe cum va fi evaluată lucrarea lui. Aceste imperfecțiuni au impact negativ asupra rezultatelor. Nu pot accepta faptul că, în toată republica, avem doar unu, doi, trei elevi cu note de 10. Cum se întâmplă că cea mai mică medie la BAC este la Limba și literatura română? Suntem o republică de analfabeți?

- Dvs. analizați frecvent și greșelile din presa noastră, ceea ce arată că nici jurnaliștii nu-și prea cunosc limba...
- Da, este o demonstrare a faptului că există multe lacune în predarea limbii și literaturii române, că e necesară o reformă care să schimbe lucrurile.

- Recent, o elevă s-a sinucis, după ce a aflat că a luat o notă negativă la BAC. Și aici e de vină sistemul de învățământ imperfect?

- Îmi pare rău că Bacalaureatul a devenit o sperietoare, dar cred că problema este complexă. În perioada sovietică, școala și-a asumat toate rolurile, inclusiv pe cel de părinte. Astăzi, foarte mulți părinți lasă totul pe seama școlii, uitând că ei sunt responsabili de soarta propriilor copii. În cazul respectiv, cred că, în mare parte, este vina părinților. Nu exclud și lipsa unei colaborări dintre școală, familie și societate.

„Universitățile riscă să devină școli de meserii”

- Ați predat la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării ale USM mai bine de un sfert de veac, iar, la finele anului trecut, ați criticat dur conducerea facultăţii. Ce a generat acest conflict?

- Am încercat să atrag atenţia că, la o facultate de jurnalism și nu numai, trebuie să existe un echilibru între disciplinele de cultură generală și cele de specialitate. Nu se ştie de ce, doamna decan, Georgeta Stepanov, a scos din planurile de studii aproape toate cursurile de cultură generală, necesare specialistului în domeniul respectiv, transformând facultatea într-o școală de meserii. De altfel, această tendință o atestăm în mai toate instituțiile de învățământ superior.

- Georgeta Stepanov a spus în repetate rânduri că studenții trebuie să vină cu un bagaj de cultură generală din liceu, iar, dacă nu-l au, facultatea nu poartă nicio vină...

- Este un raționament greșit. Studentul vine cu un orizont de cultură generală necesară nivelului de liceu, iar la facultate se impune un alt nivel. El trebuie să avanseze. Și-apoi, în cazul disciplinelor Limba și literatură română, chiar şi Limbă străină, trebuie să ținem cont de situația lingvistică din R. Moldova.

- Cum pot fi rezolvate problemele din sistemul de învățământ?

- De mulți ani, îmi doresc ca Ministerul Educației să-i strângă la o masă mare nu doar pe specialiștii comozi, dar și pe cei cu opinii diferite, cu care să discute despre ce se întâmplă în învățământ. E strict necesară o separare totală a învățământului de politică. Aceasta din urmă, cu părere de rău, face mult rău școlii. În același timp, e nevoie de dorința de a înţelege că reformele mimate nu pot decât să dăuneze.  

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md