Artă

Construim ca să demolăm: Centrul istoric al Chişinăului, pe cale de dispariţie

În registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat prezentat la Legea privind ocrotirea monumentelor, aprobat de Parlament la 22 iunie 1993, la capitolul municipiul Chişinău au fost nominalizate cu statut de monument cu valoare naţională şi municipală circa 400 de clădiri istorice. La şedinţa Primăriei municipiului Chişinău din 19 ianuarie 1995, nr. 2/6, a fost adoptat Registrul monumentelor de importanţă naţională şi municipală, numărul monumentelor din Chişinău fiind acum 973, dintre care cca 300 au fost incluse în respectivul registru la iniţiativa Departamentului cultură. 

Acestea şi alte date le găsim în albumul „Centrul istoric al Chişinăului la începutul sec. XXI. Repertoriul monumentelor de arhitectură”, apărut la Editura „Arc” din Chişinău şi lansat la sfârşitul săptămânii trecute în incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie. Din grupul de autori fac parte arhitectul Boris Gangal, directorul Centrului SITe, coordonator general de proiect; Tamara Nesterov, doctor în studiul artelor; istoricii Eugenia Râbalco, Petru Starostenco ş.a. 

Moderatorul evenimentului, criticul Eugen Lungu, redactor-şef al editurii, a specificat faptul că acesta nu este un album de artă, ci un catalog în care au fost fixate cele mai importante monumente de arhitectură, lucrarea fiind rezultatul unei munci titanice a autorilor şi editorilor. Albumul pune la dispoziţia celor interesaţi informaţii fotografice istorice şi actuale, schiţe şi adnotări pentru fiecare dintre obiectivele cu statut de monument istoric. 

Coordonatorul ediţiei, Boris Gangal, a spus că acest album a fost un vis, realizat după mai bine de zece ani. „Încă în 2000, ne-am propus să facem un stop-cadru al centrului istoric al Chişinăului”, a menţionat el, afirmând că lucrul asupra albumului a durat din 2003 până în 2010. În decembrie 2006, toate materialele au fost plasate pe un site special – www.monument.sit.md, acesta fiind accesat tot mai mult de vizitatori din ţară şi de peste hotare.

La rândul ei, Tamara Nesterov a amintit că Chişinăul, împreună cu oraşele Bender şi Soroca au fost incluse pe lista oraşelor istorice ale URSS încă în 1986, iar în 1987 a fost făcută, de către Olga Rudenco, prima listă a monumentelor istorice din capitala RSSM. Fondul istoric al oraşului cuprindea 52 de străzi şi opt stradele, iar lista obiectivelor patrimoniului istoric – 1540 de clădiri şi construcţii istorice.
Tudor Stăvilă, doctor în studiul artelor, a constatat că acest album-catalog de excepţie atrage atenţia asupra unui subiect dureros – în ultimii ani, o mare parte din clădiri a dispărut de pe harta istorică a oraşului. Directorul editurii, Iurie Bârsa, a precizat că volumul cuprinde 2200 de imagini, acesta fiind tipărit în Ungaria. „De fapt, aceasta este o carte roşie a monumentelor de arhitectură”, a mai spus el. 
Pe marginea volumului s-au mai pronunţat criticul de artă Tudor Braga, arhitecţii Nicon Zaporojanu şi Mihai Careţchi, profesorul Aurel Marinciuc ş.a. Ei au atras atenţia asupra necesităţii stopării distrugerii patrimoniului istoric al Chişinăului.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *