Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 13:14
Abonamente

Actualitate 25 August 2018, ora 10:07

Consumul de alcool este mult mai dăunător decât se credea. Ce se întâmplă de fapt cu organismul

Marime Font
 
 
 

Limita de siguranţă în cazul consumului de alcool nu există, conform unui important studiu desfăşurat la nivel internaţional şi conform căruia bărbaţii din România beau cel mai mult, relatează joi Press Association.

Alte cercetări realizate anterior au concluzionat că un consum moderat de alcool - aproximativ o băutură pe zi în cazul femeilor şi două pentru bărbaţi - poate oferi protecţie în faţa bolilor de inimă, potrivit Agerpres.

Însă autorii studiului recent insistă că orice beneficiu rezultat în urma consumului de alcool este depăşit de efectele sale nocive.



Consumul unei singure băuturi pe zi creşte cu 0,5% riscul de a dezvolta una dintre cele 23 de afecţiuni asociate alcoolului, estimează cercetătorii.

''Studii anterioare au identificat un efect protector al alcoolului în faţa unor afecţiuni, însă noi am descoperit că riscurile combinate asociate consumului de alcool cresc odată cu orice cantitate de alcool'', a declarat dr. Max Griswold, cercetător principal la Institutul pentru evaluarea sănătăţii din cadrul Universităţii Washington.

''În mod deosebit, asocierea dintre consumul de alcool şi riscul de cancer, răniri şi boli infecţioase compensează efectele protectoare faţă de boala cardiacă ischemică în cazul femeilor studiate. Deşi riscurile asupra sănătăţii asociate cu alcoolul încep prin a fi mici în urma consumului unei singure băuturi pe zi, ele cresc rapid pe măsură ce oamenii beau mai mult'', a precizat Griswold.

Oamenii de ştiinţă au compilat date de la 592 de studii la care au participat în total 28 de milioane de persoane şi au studiat aceste informaţii pentru a evalua riscurile consumului de alcool asupra sănătăţii.

O băutură alcoolică standard a fost definită ca având în conţinutul ei zece grame de alcool, precizează Press Association.

Echipa de cercetători a utilizat o nouă metodă statistică pentru a estima riscurile consumului zilnic al unei cantităţi situată între zero şi cincisprezece băuturi standard.

Circa una din trei persoane de pe planetă - sau 2,4 miliarde - este consumatoare de alcool, au notat oamenii de ştiinţă ale căror concluzii au fost publicate în jurnalul medical The Lancet.

Anual, 2,2% dintre femei şi 6,8% dintre bărbaţi îşi pierd viaţa în urma unor probleme de sănătate asociate consumului de alcool, printre acestea numărându-se cancerul, tuberculoza şi bolile de ficat.

Alte efecte nocive al consumului de alcool sunt accidentele şi violenţa.

La nivel mondial, consumul de alcool ocupa în anul 2016 locul al şaptelea în topul factorilor de risc pentru deces prematur, se menţionează în studiu. Însă, consumul de băuturi alcoolice este cel mai important factor de risc la grupa de vârstă 15 - 49 de ani, cu 3,8 dintre decesele în rândul femeilor şi 12,2% dintre decesele în cel al bărbaţilor.

În cazul persoanelor cu vârsta peste 50 de ani, cazurile de cancer reprezintă principala cauză de deces asociată consumului de alcool - cu 27,1% dintre decese în rândul femeilor şi 18,9% în cel al bărbaţilor.

Creşterea cu 0,5% a riscului de a dezvolta una dintre cele 23 de afecţiuni asociate alcoolului înseamnă că 918 persoane din 100.000 care au consumat o băutură alcoolică pe zi vor dezvolta o problemă de sănătate în comparaţie cu 914 persoane care nu au băut alcool.

În cazul celor care consumă două băuturi pe zi riscul de a dezvolta o afecţiune asociată alcoolului este mai mare cu 7%.

Pentru persoanele care consumă cinci băuturi alcoolice pe zi riscul creşte cu 37%.

Orice protecţie oferită faţă de bolile de inimă, de accident vascular cerebral sau de diabet s-a dovedit a fi ''insignifiantă din punct de vedere statistic'', au concluzionat cercetătorii.

Pe lângă numeroasele probeleme de sănătate, alcool poate de asemenea să ne facă să avem un aspect fizic mai puțin plăcut: Pentru că deshidratează tenul va părea mai uscat, iar ridurile vor fi amplificate. Consumul de alcool este de asemenea legat de apariția rozaceei, o boală de piele care se manifestă prin pete roșii pe piele, coșuri sau umflarea feței, scrie CNN.

Tiparele de consum al băuturilor alcoolice variază considerabil la nivel mondial, se precizează în studiu. Danemarca s-a dovedit a avea cea mai mare proporţie de consumatori de alcool - 95,3% dintre femei şi 97,3% dintre bărbaţi. În Pakistan şi Bangladesh această proporţie este cea mai scăzută - doar 0,8% dintre bărbaţii pakistanezi şi 0,3% dintre femeile din Bangladesh consumă băuturi alcoolice.

Bărbaţii din România şi femeile din Ucraina beau cel mai mult - 8,2 şi respectiv 4,2 băuturi pe zi.

''Politicile pentru controlul alcoolului şi programele din domeniul sănătăţii trebuie revizuite la nivel mondial şi, de asemenea, trebuie luate în considerare recomandările privind abstinenţa de la consumul de băuturi alcoolice'', a declarat Emmanuela Gakidou, de la Institutul pentru evaluarea sănătăţii din cadrul Universităţii Washington.

digi24.ro 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md