Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 14:03
Abonamente

Opinii & Editoriale 14 Martie 2017, ora 11:20    Din editia print

Marime Font

Contează cum votăm

Zarvă mare pe scena politică din Chișinău, după ce PDM a lansat campania de promovare a votului uninominal. Mulți care, anii trecuți, vorbeau public de bine despre această schimbare, nu mai vor vot uninominal pentru că, suspectează ei, ar fi în avantajul democraților.

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Această dezbatere, ca majoritatea temelor discutate în Moldova, s-a lovit de superficialitatea tipică a clasei noastre politice. Până la urmă, există două tipuri mari și late de sisteme electorale - inclusive și exclusive. Sistemul inclusiv permite oricui să ajungă candidat și eventual chiar deputat. Sistemul nostru din ultimii 20 de ani a fost unul exclusiv. Pentru a fi deputat trebuia să ajungi să te înțelegi cu unul din șefii de partid, ce are dreptul absolut la întocmirea listei. E clar de ce, spre exemplu PSRM, nu vrea schimbarea actualei legi electorale. Cum, altfel, decât ascunși în spatele unei sigle roșii sau a unei poze cu Putin se poate ajunge deputat? Ce șanse ar avea doamna Hrenova sau Radvan să câștige o circumscripție electorală? Acest vot pentru imaginea unui lider și a unei sigle a generat un parlamentarism de trib, unde relația deputat-cetățean era în permanență intermediată de șeful partidului. Anume din cauza acestui sistem a reușit Voronin să aibă peste 60 de deputați. Folosindu-se de simbolica partidului comunist și de imaginea liderului său au ajuns membri ai Parlamentului persoane fără niciun fel de calitate profesională - alta decât cea de loialitate orbească față de liderul de partid.

Unicul parlament normal din istoria R. Moldova a fost chiar primul, câștigat prin vot uninominal, când 278 de aleși au votat pentru independența de URSS. Mai departe am avut ce-am avut, știți și voi ce mizerabili au ajuns deputații și s-au preocupat exclusiv de interese personale sau de trib.



N-ar fi fost nicio problemă cu această inițiativă, dacă n-ar fi venit în același timp cu o altă „modificare” - reducerea numărului de parlamentari. După cum spuneam și mai sus, există doar două sisteme electorale mari - inclusive și exclusive. Reducerea numărului de deputați închide și mai mult un sistem electoral exclusiv. Un stat, ce administrează anual un buget de peste un miliard de euro, n-ar trebui să aibă probleme în a suporta costurile pentru 200 sau chiar 300 de deputați. Anume această „inițiativă” trezește suspiciuni că sistemul electoral va deveni și mai exclusiv după o eventuală „reformă”. Dincolo de formă - uninominal sau pe liste - există și alte detalii care pot schimba fundamental procesul electoral. Câte semnături trebuie să acumuleze un independent pentru a candida în circumscripție? Cine câștigă o circumscripție - cel care a acumulat cele mai multe voturi - sau are nevoie de minimum 51 la sută din voturi, eventual o alegere în două tururi?

Dacă tot s-a ajuns la modificarea sistemului electoral și ținem cont de umilința prin care au trecut cei din diasporă, care au stat ore în șir la cozi, de ce nu se introduce, în paralel cu votul clasic, și votul online? Ce câștigăm dacă jumătate din Parlament poate fi ales în afara listei, dar jumătate din cetățenii activi nu pot vota pentru că sunt forțați de „managementul” politic să fugă din țară și n-au acces la secția de vot?
Unica speranță de a ieși cu ceva pozitiv din toată această telenovelă este că fie PSRM, fie PCRM să eșueze în acumularea tuturor voturilor proruse prin impunerea unor candidați vedetă în teritoriu în regiunile unde tradițional aceste partide acumulau multe voturi.

Mafia partinică, unde liderul, ce are ștampila, este un mini rege poate slăbi odată cu această modificare, dar esența sistemului se va schimba doar dacă legea electorală va fi una inclusivă, ce va permite oricui, fără restricții, să ajungă să candideze și eventual să fie votat online de către susținătorii săi din afara țării. Opoziția PPDA-PAS reacționează virulent împotriva schimbărilor. Sunt ei oare îngrijorați doar de o eventuală tactică a PDM sau pur și simplu le convine practica veche de vânzare/tranzacționare a locurilor eligibile pe listă? Nefiind la putere, unica lor potențială contribuție este să pună presiune pe actualul Parlament pentru a impune un sistem electoral inclusiv, ce ar garanta tuturor aceleași șanse și același condiții pentru a ajunge deputat. Personal, aș insista pe mărirea numărului de deputați, pentru că astfel un număr mai mare de persoane ar putea ajunge în Parlament, având nevoie în același timp de un număr mai mic de voturi și ar genera, așadar, un sistem electoral inclusiv. Dacă se va merge pe votul uninominal mixt, de ce să nu se reducă drastic și pragul electoral? De ce un deputat poate fi ales într-o oarecare circumscripție, dar nu poate intra în Parlament pe listele unui partid ce acumulează doi la sută? Un lucru este evident - fiecare partid încearcă să promoveze acea formă a sistemului electoral care i-ar avantaja. Nimănui nu-i pasă dacă sistemul este inclusiv (deschis) sau exclusiv (închis). 

Un articol de: Silviu Tănase Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md