Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente

Opinii & Editoriale 29 Mai 2016, ora 10:08    Din editia print

Marime Font

Conștiința

Dacă tot suntem încă sub lumina Învierii, când mulți creștini s-au străduit mai mult în cele duhovnicești și s-au apropiat de scaunul spovedaniei, aș vrea să vă atrag atenția asupra unui cuvânt de învățătură.

 
 
 

Părintele Talasie Libianul, prieten și ucenic al lui Maxim Mărturisitorul (după cum spune părintele Stăniloae), notase acest cuvânt în secolul VII, aparent nu foarte greu, dar care înfricoșează la analizarea lui: „Conștiința numai pe aceia nu îi judecă ce au ajuns la culmea virtuții sau a păcatului” (Filocalia, 100 întâi, 72).

La o primă și grăbită lectură acest cuvânt e limpede și clar, ca toate cele lăsate nouă de Talasie. Sfințenia aduce libertatea. Omul care a atins sfințenia prin desăvârșirea virtuților, nu mai e chinuit de conștiința lui. Nu e nimic de neînțeles în această afirmație.



Însă partea a doua ne cutremură. Conștiința celui care a decăzut până dincolo de orice limită, care a atins culmile păcătoșeniei, e amorțită, nu mai mustră. Atât de mult pot să decadă unii oameni încât nici vocea conștiinței să nu mai existe înăuntrul lor. Ajung să lucreze păcatul cu aceeași mulțumire de sine, ca a celuia care nu păcătuiește. Se văd pe ei înșiși în centrul universului și li se pare că totul le este permis. Orice le aduce plăcere se justifică prin satisfacția dobândită.

Iar lumea în care trăim ne arată adevărul acestui cuvânt al lui Talasie. Tot el vorbea, în linia Sfântului Maxim Mărturisitorul, de dialectica plăcere-durere, mai pe larg însemnând că plăcerea păcătoasă aduce după sine durerea, în special din partea viermelui conștiinței care îl roade pe cel ce a greșit. Însă la omul cu totul căzut această dialectică e ruptă. Plăcerea păcatului nu e urmată de mustrarea conștiinței.

În acest punct putem înțelege cât de adâncă e căderea omului (și a fiecăruia dintre noi în parte. Când conștiința a amuțit, înțelegem cât de departe suntem de Dumnezeu și de mântuirea noastră. Dar când vedem această amorțire în cel de lângă noi, să ne punem în genunchi și să strigăm noi (în locul conștiinței sale) către Dumnezeu pentru îndreptarea lui. Pentru că în lumea de astăzi acesta este simptomul bolii care ne stăpânește. Parcă nicicând conștiința oamenilor nu era mai absentă ca acum.

Un articol de: Moni Stănilă Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md