Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente

Social 24 Octombrie 2016, ora 09:10    Din editia print

Contractul matrimonial – o măsură de siguranță sau un moft?

Marime Font

Foto: simbol

La baza căsătoriei trebuie să stea dragostea, nu interesele meschine. De această părere sunt mulți moldoveni și prin urmare, pentru o bună parte dintre ei, propunerea de a semna un contract matrimonial, înainte de căsătorie, este un act de trădare din partea partenerului. Cu replicile de genul „nu mai ai încredere în mine” sau „nu mă mai iubești”, mulți refuză să înceapă căsnicia știind că undeva, într-un sertar, se prăfuiește un document unde este stipulat negru pe alb cum vor fi împărțite bunurile în caz de divorț. 

De ce în societatea noastră există o frică față de un asemenea act și ce prevede cu exactitate un contract prenupțial, am încercat să aflu de la juriști, psihologi, dar și oameni simpli, care la un moment dat și-au pus această întrebare.  

În articolul 27 din Codul Familiei al R. Moldova se menționează că un contract matrimonial este un acord încheiat benevol între persoanele care doresc să se căsătorească sau între soţi. În acesta sunt determinate drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale cuplului în timpul căsătoriei sau în cazul desfacerii acesteia.

Răsfoind prin filele literaturii de specialitate, am aflat că actul respectiv a prins viață odată ce și-a făcut apariţia termenul de proprietate privată şi, respectiv, conceptul acumulării de către unii cetăţeni a unor proprietăţi mai mari, în comparaţie cu alții. În consecință, a început să se producă împărţirea populaţiei în bogaţi, săraci şi clasa medie. Dragostea, care nu are limite în spaţiu şi timp, produce căsătorii ale cetăţenilor din diferite categorii sociale. În rezultatul accentuării democraţiei şi egalității în drepturi a femeilor cu bărbații, s-a majorat și numărul divorţurilor. Respectiv, în cazul destrămării căsniciei, bunurile acumulate de soţi în timpul căsătoriei, indiferent de contribuţia fiecăruia dintre ei, se împart în jumătate.

„Tu acum vii cu asemenea variante, dar ce-o să fie după căsătorie”

Datorită acestor prevederi legale, în rezultatul divorţului, soţul cu un statut social mai scăzut îşi măreşte patrimoniul, iar celălalt şi-l micşorează, deoarece venitul obţinut în timpul căsătoriei provine, de cele mai multe ori, din patrimoniul deţinut de soţul mai bogat. Prin urmare, din cauza acestor premise, au apărut persoane care simt nevoia să-și asigure întreg patrimoniul sau o parte din acesta în cazul destrămării căsniciei. 

Iulia este o domnișoară care peste două luni urmează să se căsătorească. Aceasta mărturisește că din momentul când au început discuțiile despre nuntă, tânăra i-a comunicat viitorului soț că ar dori să facă un contract matrimonial, iar bărbatul a fost de acord. Recent însă, partenerul său a acuzat-o că nu are încredere în el și că se gândește la divorț înainte ca familia să fie întemeiată.




Foto: simbol

„El îmi zice că „tu acum vii cu asemenea variante, dar ce o să fie după căsătorie?!” Situația de fapt e foarte simplă, părinții mi-au cumpărat un apartament de 70 metri pătrați, într-un bloc nou, dar acesta încă nu a fost dat în exploatare și respectiv voi primi documentele necesare după căsătorie. Prin urmare, semnarea unui contract matrimonial ar putea să mă asigure că nu voi rămâne fără nimic, în cazul unui divorț. Nu mă gândesc la faptul că familia noastră s-ar putea destrăma, dar vreau să fiu sigură. Nici nu știu cum să acționez, logodnicul meu consideră că nu-l iubesc”, susține dezamăgită chișinăuianca.

„M-aș simți trădată”

Olga este o altă tânără din Capitală care în această toamnă urmează să joace la propria nuntă. Femeia spune că atât ea, cât și viitorul soț, nici n-au discutat despre un contract matrimonial, deoarece ambii sunt din familii suficient de bine asigurate financiar și nu au pentru ce să-și facă griji. „Eu consider că dacă iubești cu adevărat o persoană și ai încredere în ea, nu trebuie să te gândești la contracte, documente și tot felul de chestii. Mie nu mi-ar fi plăcut ca prietenul meu să-mi ceară să semnez un asemenea act - m-aș simți trădată. Ne împăcăm foarte bine și nu cred că vom ajunge la divorț”, se arată convinsă interlocutoarea mea.

Potrivit avocatului Igor Blanari, un contract matrimonial, în general, se aplică în familiile unde banii valorează mai mult decât interesele familiale. El susține că o bună parte dintre cetățenii moldoveni sunt din mediul rural și nici nu au auzit că există așa ceva. „Grijile lor sunt altele decât împărțirea averii. Familiile care au apelat la astfel de contracte, cred că le putem număra pe degete. Totuși, la fel ca și oricare alt contract, acesta își are susținerea legală. Astfel, el trebuie autentificat notarial, iar orice modificare se face doar prin acord reciproc. Părțile își stabilesc singure drepturile și obligațiile, dar bineînțeles că acestea nu pot conține clauze abuzive. Asemenea contract, numit și „de căsătorie”, poate fi încheiat atât până la nuntă, cât și oricând în timpul căsniciei”, susține juristul.

„Actul respectiv este pentru cei care „au grijă” să ajungă la divorț”

Totodată, avocatul a mai menționat că în lipsa unui astfel de document, bunurile cuplului se împart conform Codului Familiei. Prin urmare, averea care a aparţinut fiecăruia dintre soţi până la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite, sunt proprietate personală a fiecăruia dintre parteneri. „Lucrurile de uz personal (îmbrăcămintea, încălţămintea etc.), cu excepţia bijuteriilor de preţ şi altor obiecte de lux, sunt proprietate personală a soţului pe care le foloseşte, indiferent de timpul şi modul de dobândire. Totuși, dacă nu există o înțelegere între soți, atunci împărțirea bunurilor se face pe cale judecătorească, astfel, instanța hotărăște ce și cui revine. La bază sunt mai multe argumente: dacă au copii, cu cine vor trăi aceștia, unde, care este situația soților și un șir de alte aspecte”, a subliniat Blanari.


Igor Blanari, avocat

Juristul nu vede niciun avantaj atunci când cuplul semnează un contract matrimonial. „Actul respectiv este indicat mai mult celor care au „grijă” să ajungă într-un final la divorț și au drept scop obținerea unor foloase patrimoniale”, consideră acesta. „Nu cred că în cadrul unei familii are loc divizarea pe clase, cum se întâmplă în societate. În asemenea situații suferă cel mai mult copiii, deoarece părinții vor fi mereu preocupați să respecte obligațiile prevăzute de contract”.

„Nu vor să rănească partenerul sau partenera”

Psihologul Ana Niculăeș consideră că o căsătorie, teoretic, ar trebui să fie bazată pe încredere, însă atunci când îi propui partenerului un contract, îi transmiți mesajul că „eu nu am încredere în tine”. „Cred că mulți sunt încă romantici din fire și vor să creadă în dragoste, dar dragostea nu presupune un contract”, opinează cu ironie, specialista.


Ana Niculăeș, psiholog

La întrebarea de ce în străinătate semnarea unui contract matrimonial este o normă, iar în R. Moldova oamenii încă sunt sceptici în privința acestuia, Ana Niculăeș a răspuns că un rol important îl joacă tipul de societate din care face parte persoana. „În societăți individualiste e perceput mai deschis elementul de a avea în primul rând grijă de tine. Până la urmă, aceasta este valoarea contractului - de a te asigura pentru orice eventualitate. În țările cu o mentalitate colectivă însă, precum este R. Moldova, predomină grija față de celălalt. La noi persoanele care se căsătoresc nu propun un astfel de contract deoarece nu vor să rănească partenerul sau partenera”, a conchis psihologul.

Contractul lasă o amprentă în relație

Constantin Popa, un bărbat însurat din Chișinău, consideră că un contract matrimonial are dreptul la viață în orice familie, însă el prefera să nu aibă treabă cu un asemenea act. „Dacă aș fi fost burlac foarte bogat, m-aș fi gândit la acest lucru mai mult, dar așa nu m-am interesat foarte mult. Mereu există unele riscuri, iar un asemenea contract te-ar putea scăpa de bătăi de cap. Sunt unii care se căsătoresc doar cu un anumit scop, de aceea trebuie să fim precauți. Nu degeaba se spune că dragostea-i oarbă”, susține chișinăuianul. El mai consideră că semnarea unui contract matrimonial oricum lasă o amprentă în relație. Totuși, în cazul în care i s-ar fi propus să accepte un astfel de document, Constantin ar fi acceptat, însă în niciun caz o asemenea propunere n-ar veni din partea sa.

Tatiana Macovei, o tânără din R. Moldova care lucrează în Irlanda, este sigură că dragostea e un basm până vine vorba de bani. „Dacă în Moldova ideea contractului matrimonial este acceptată cu greu, în Vest aceasta are o tradiție de ani buni. Aici soții își partajează foarte clar bunurile – începând cu banii și terminând cu cele mai ciudate obiecte dobândite până la mariaj sau în timpul acestuia. Tradiția că băiatul vine cu casa, iar fata cu zestrea, e depășită deja. În ziua de azi, tinerii nu mai vor să-și amestece bunurile obținute în perioada căsniciei și astfel evită să le împartă în cazul unui divorț. Personal sunt pentru semnarea unui astfel de contract și nu cred că această dorință ar ciopli cumva din dragoste. Iubirea e frumoasă, dar păcat că la un moment dat trece”, conchide Tatiana. Ea a încheiat prin mențiunea că „a fi precaut nu este un defect, ci mai degrabă o calitate, pe care moldovenii nu prea o au”.

Nepopulare în rândul moldovenilor

Tatiana Ungureanu, președinta Uniunii Notarilor din R. Moldova, susține că în țara noastră nicio instituție nu monitorizează numărul de contracte matrimoniale înregistrate. „Această informație ați putea s-o obțineți doar de la fiecare notar în parte – ceea ce este destul de dificil. Cert este faptul că asemenea contracte sunt foarte puține la noi, iar înainte de căsătorie persoanele nu dau o mare importanță acestui document. Eu, spre exemplu, anul acesta am făcut doar un singur contract matrimonial, iar asta spune totul despre „popularitatea” lor în rândul moldovenilor”, a declarat notarul.


Foto: simbol

Pe lângă lipsa unei monitorizări, în R. Moldova nu există nici cercetări ştiinţifice naționale aprofundate în acest domeniu. În unele state, contractele matrimoniale sunt încheiate de majoritatea celor ce se căsătoresc. Aceasta, datorită faptului că în țările respective populaţia conștientizează importanţa actului respectiv pentru liniştea familiei. Potrivit juriștilor, consultați de TIMPUL, la noi cetăţenii sunt prea puțin informaţi despre priorităţile contractului matrimonial. Unii îl consideră fără sens şi inutil, iar cei care doresc să-l încheie simt lipsa unor consultaţii juridice profesioniste în domeniu și renunţă la încheierea acestuia, conformându-se realităţii.

Nu provoacă divorțul, ba chiar de multe ori îl exclude

Motivele de a nu încheia contracte matrimoniale sunt multe, dar specialiştii cred că cel mai important e faptul că tinerii însurăţei, dar şi părinţii acestora, nu cunosc ce este un contract matrimonial, cum se încheie şi care sunt efectele lui în cazul unui divorţ. Alţii, deşi cunosc prea bine ce este un contract matrimonial, nu cred că le este absolut necesar, deoarece sunt ferm convinşi de faptul că la baza căsătoriei lor stă dragostea şi nu alte interese.

Doctrinarii ruși A. S. Gasparean şi E. S. Atroxova au identificat câteva motive pentru care tinerii îndrăgostiţi apelează la contractul prenupțial: una dintre părţi are îndoieli în privinţa dragostei celeilalte și crede că cel din urmă încearcă să se folosească de bunurile sale sau o familie de afaceriști doreşte să-şi asigure averea. Totodată, sunt cazuri când soţii pur şi simplu nu-și doresc probleme suplimentare în caz de divorţ, dar și atunci când cuplul dorește să divorţeze şi a ajuns la un numitor comun, încheie contract matrimonial – drept garanţie că celălalt nu se va răzgândi.

Conform menţiunilor date de psihologii specialişti în dreptul familiei, regimul matrimonial contractual nu provoacă divorţul, dar, în cele mai multe cazuri, îl exclude. Atunci când există un contract matrimonial, nici unul dintre soţi nu este cointeresat să creeze o situaţie de divorţ. Chiar dacă această situaţie apare, divorţul se realizează mai ușor.

Anul 2015 - 25 de mii de căsătorii și 11 mii de divorțuri

Într-un document foarte popular în rândul americanilor, numit „The prenuptial”, se menționează că în cazul existenţei unui contract matrimonial, divorţul devine o formalitate facilă. Toate aspectele legate de divorț sunt stipulate în contractul matrimonial, iar averea celor doi soţi urmează să fie distribuită conform dorinţei prealabile a cuplului. Contractul matrimonial poate reglementa şi responsabilităţile soţilor ce țin atât de îngrijirea copiilor din căsătorii anterioare, cât şi a celor care urmează să se nască. Acest aspect poate fi de o însemnătate considerabilă în instanţă atunci când unul dintre soţi intenţionează să renunţe la cariera sa şi să se dedice creşterii copiilor.

În 2015, în R. Moldova s-au înregistrat peste 25.000 de căsătorii. În aceeași perioadă au fost înregistrate peste 11 mii de divorţuri. Motivele invocate cel mai des sunt: problemele financiare, migraţia, violenţa în familie, viciile sau incompatibilitatea caracterelor.

Statul nostru este unul dintre lideri în Europa în ce priveşte numărul de divorțuri. Astfel, în Moldova, la 1000 de locuitori revin trei divorțuri, pe când media statelor UE este de două divorțuri.

Valabilitatea, recunoaşterea şi punerea în executare a contractelor matrimoniale depinde de mai mulţi factori, cum ar fi: clauzele contractuale trebuie să conţină dispoziţii cu privire la bunurile viitoare ale copiilor rezultaţi din căsătorie; conţinutul nu poate fi unul evident injust pentru una din părţi; situaţia financiară trebuie prezentată de ambii parteneri, în întregime, anterior încheierii contractului etc.

Contractul matrimonial încheiat în timpul căsătoriei nu are acţiune şi nu produce efecte pentru trecut. Astfel, în cazul desfacerii căsătoriei, bunul imobil dobândit până la semnarea actului respectiv va fi supus partajului în condiţiile legii şi nu conform prevederilor contractului. 

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md