Analize

Conventia privind micul trafic si Acordul de asociere

Continuam publicarea ciclului de rezumate ale emisiunii „Dezbateri si sinteze de politica externa”, realizata de Asociatia pentru Politica Externa (APE) in colaborare cu Agentia de stiri si analize Imedia, cu asistenta Fundatiei germane „Friedrich Ebert” (FES) si care e difuzata la postul de radio „Vocea Basarabiei”. Invitatii dialogului de astazi – avand ca tema micul trafic de frontiera, dar si viitorul Acord pe care RM il va negocia cu UE – sunt Elena Echim, directoarea Departamentului drept international al Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii European, si Eugen Revenco, director de programe APE.

 

Elena Echim: „De Conventie vor benefica aproape 600 de localitati”

Cetatenii nostri cunosc deja ca proiectul Conventiei privind micul trafic la frontiera a fost parafat de catre Chisinau si Bucuresti. Urmeaza expertiza si asentimentul UE, precum si semnarea propriu-zisa a documentului de catre premierii celor doua state. In general, prevederile Conventiei sunt cunoscute, de aceea, as dori sa ma refer mai detaliat la aspectele practice ale realizarii ei. Daca e sa incepem cu procedura de obtinere a dreptului de trecere, voi spune ca cetatenii pot traversa frontiera in baza permisului de mic trafic de frontiera si in baza pasaportului de calatorie in strainatate. Pentru a obtine acest permis cetatenii RM care locuiesc in zona de frontiera se vor adresa autoritatilor Romaniei, singura conditie fiind ca ei sa locuiasca legal in zona de frontiera de cel putin un an si sa probeze ca au necesitatea de a calatori frecvent pe teritoriul Romaniei. Exista unele elemente de precizat si cu referinta la arealul geografic asupra caruia se extind prevederile Conventiei. Regula generala e ca ea se aplica cetatenilor care locuiesc in raza de 30 km de la frontiera. Insa, in cazul in care o localitate se incepe pana la 30 km si se intinde peste aceasta limita, dar pana la 50 km de la frontiera, se va considera ca aceasta localitate se afla in zona de frontiera. De unde vor cunoaste cetatenii acest lucru? Conventia contine in anexe lista localitatilor ce fac parte din zona de frontiera. Orice anexa este parte integranta a Conventiei, deci, va fi publicata si oamenii vor cunoaste aceste localitati. Pot doar sa va spun, estimativ, ca aproape 600 de localitati vor beneficia de acest regim preferential de trafic la frontiera.

Cetatenii care vor trece frontiera vor avea posibilitatea de a calatori de-a lungul ei, in limita de 50 km, pe teritoriul Romaniei. Iar pentru ca aceasta limita sa nu fie depasita, partea romana va intocmi o lista a localitatilor romanesti care intra in zona de frontiera si atunci orice calator va putea usor sa se orienteze: care localitate intra in zona de frontiera si care nu intra. In cazul in care o persoana nu va respecta restrictiile de deplasare, sanctiunea expresa prevazuta in Conventie este retragerea permisului de mic trafic. Daca e sa vorbim despre avantajele scontate de care ar putea beneficia cetatenii, vom aminti ca unul dintre temeiurile ce pot sta la baza obtinerii permiselor de mic trafic este participarea la programe in domeniul economic, inclusiv schimburi in domeniile economic, stiintific, cultural, medical, sportiv, mass-media si domeniul educatiei. Schimburile economice vor putea fi efectuate in limita prevazuta de legislatia vamala a statelor parti. Deci, conditiile si regulile care exista la moment pentru traversarea frontierei si pentru marfurile care pot fi transportate peste frontiera moldo-romana raman in vigoare si nu fac obiectul de reglementare a acestui acord. Conventia nu contine o prevedere expres care sa ofere cetatenilor moldoveni dreptul de a munci liber in Romania. Ea permite doar sederea neintrerupta timp de trei luni pe teritoriul Romaniei.

Eugen Revenco: „Esentialul ar fi acordarea perspectivei europene pentru RM”

Pe 21 octombrie, la Chisinau a avut loc prima reuniune de consultari ale Guvernului RM si Comisiei Europene (CE), cu participarea reprezentantilor presedintiei UE, pe marginea viitorului acord dintre RM si UE. Chisinaul doreste ca acest acord sa fie unul de asociere, iar negocierile asupra lui vor incepe in ianuarie 2010. Dar ce ar trebui sa contina acest document? Eu cred ca deja faptul ca RM este o tara limitrofa cu UE trebuie sa fie reflectat in noua intelegere. UE si-a elaborat o politica estica ce ne vizeaza – ne place, nu ne place, suntem parte a acestei politici europene – si aceste elemente vor trebui sa fie reflectate in noul Acord de asociere. Compartimentul politic trebuie sa includa niste mecanisme noi de cooperare, care sa reflecte intensificarea raporturilor, periodicitatea, calitatea si formele intalnirilor, inclusiv formele de cooperare sau de sustinere, de integrare a societatilor civile. Acordul trebuie sa vorbeasca despre acele patru libertati pe care ni le dorim – circulatia persoanelor, a serviciilor, capitalurilor si marfurilor – intr-un regim pe care ni l-am dori: sa fie liber, adica, fara obstacole, cu inlaturarea barierelor care exista, fie ele tarifare sau netarifare. Dar esentialul, din punct de vedere politic, ar fi acordarea perspectivei europene pentru RM.

In linii mari, cred ca acest Acord de asociere se va inscrie in liniile generale ale Parteneriatului Estic. Deci, e naiv sa credem ca RM va avea un Acord de asociere separat, individual. Doar si Ucraina deja a negociat, in mare parte, un acord. Forma acestui acord, probabil, va fi ca o macheta pentru toti, asa cum a fost si acordul pentru parteneriat si cooperare, asa cum au fost si acordurile de asociere pe care le-au avut tarile din Europa Centrala si de Est. Evident, atunci cand se negociaza un acord, fie el chiar si cadru, fiecare tara are posibilitatea sa-si individualizeze relatia cu UE. Doar RM are anumite particularitati pe care nu le au si alte tari.

Bunaoara, specificul relatiei ei cu tarile din Balcani: si legatura durabila istorica, culturala, lingvistica, si legatura economica, RM ar putea s-o valorifice si chiar sa o individualizeze in acest nou acord. Pentru ca nu exista alta tara in vecinatatea UE care, in intregime, sa impartaseasca o limba, o cultura si o istorie cu una dintre tarile membre ale UE. Acest element de individualizare poate fi exploatat. Nu exista alta tara in acest Parteneriat Estic ce s-ar afla la o etapa atat de dezvoltata in relatiile cu tarile din Balcani. Prezenta RM in Europa de Sud-Est este mai diferita si mult mai avansata decat a oricarei alte tari – fie Belarusul, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan sau Georgia. De aceea, RM poate pretinde la o individualizare, cu conditia sa nu depaseasca cadrul acestui Parteneriat Estic. Mai mult, acest document trebuie sa creeze premise pentru individualizare ulterioara, care poate fi facuta, poate fi precizata prin intelegeri si acorduri bilaterale suplimentare.

Daca e sa vorbim despre beneficiile acestui tip de acord pentru simplii cetateni, desigur ca nu exista beneficii imediate. Totusi, documentul trebuie sa le permita, intr-un final, cetatenilor RM sa circule mai usor in spatiul UE, sa poata vinde mai usor marfurile produse in RM in spatiul UE, sa poata obtine si pune in circuit capitaluri intre UE si RM, sa poata presta servicii nu doar transfrontaliere, in Romania, dar si la distante mai mari si cu o libertate mult mai mare. Deci, se inlatura o serie de bariere si aceste bariere trebuie sa ne simplifice viata. Evident, noi speram ca perspectiva europeana pe care vrem sa o obtinem in acest acord ar trebui sa deschida calea RM spre aderarea la UE. La moment, insa, ceea ce stim e ca autoritatile noastre ar dori si isi doresc ca acest acord sa recunoasca perspectiva liberalizarii circulatiei fara vize in spatiul UE pentru cetatenii RM. Eu as vrea sa extind aceasta notiune: nu e vorba numai de circulatia in UE – pentru ca, probabil, interesul nostru este nu doar de a obtine dreptul de a calatori in scopuri turistice. E vorba si de intensificarea relatiilor pentru mobilitatea fortei noastre de munca in spatiul UE. Cel putin, aceasta calitate trebuie sa fie reflectata in viitorul acord si cred ca RM are premise solide pentru a negocia o asemenea liberalizare.

 

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *