Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 12:25
Abonamente

Actualitate 13 Mai 2017, ora 10:00

Crearea Fondului Monetar European

Marime Font

În ultimul timp, a revenit în prim-plan o temă mai veche, despre posibila creare de către Uniunea Europeană a unei structuri proprii, Fondul Monetar European, care ar activa, în linii mari, ca şi Fondul Monetar Internaţional. Desigur, cei ce susţin ideea respectivă reies din interesele pe care le are Uniunea Europeană, cum va influenţa această nouă instituție situaţia din interiorul UE, dar şi poziţiile Uniunii în plan internaţional. Indiferent însă de scopurile urmărite de cei ce pledează pentru înființarea acestui fond, aria lui de acțiune va fi mult mai largă şi va cuprinde inclusiv și state ca Republica Moldova. 

Pentru a înţelege impactul activităţii unei asemenea structuri, urmează să ne clarificăm mai întâi în baza căror principii funcţionează organizaţiile de acest fel, iar cel mai bun exemplu în acest sens este chiar Fondul Monetar Internaţional. Deși oponenţii şi criticii FMI încearcă să prezinte această prestigioasă instituţie internaţională mai degrabă ca pe un jandarm mondial, „care suge sângele din popoarele ce apelează la serviciile lui”, în realitate FMI este nu doar un donator, nu doar un creditor important, ci are reputaţia unui promotor al anumitor standarde sociale, economice, democratice, umanitare. FMI niciodată nu oferă unei ţări bani pur şi simplu, ci conducându-se de unele criterii și condiţii clar stabilite. Aceste condiţii constituie nu numai o garanţie că ţara beneficiară va avea capacitatea să ramburseze suportul financiar ce i-a fost acordat, ci şi că va trece la un nou nivel de dezvoltare, care pe viitor o va face mai puţin vulnerabilă din punct de vedere economic şi social. Ştiind logica acţiunilor FMI, multe forţe politice din diferite ţări își construiesc strategiile lor politice şi de multe ori respectivele forţe au de câştigat în plan politic şi electoral, căci acţiunile FMI, de regulă, la prima etapă nu sunt deloc populare. Dar asta e o altă temă de discuţie.

Revenind la preconizata creare a Fondului Monetar al UE, trebuie să înţelegem în primul rând că aceasta va deschide noi oportunităţi pentru Republica Moldova. După mai bine de 25 de ani de tranziţie, astăzi este mai evident decât oricând că nu am reușit să ținem pasul, să avem o evoluție constantă, pentru a ajunge la un anumit nivel de bunăstare. Pentru a obține imediat unele rezultate palpabile, cred că se impune înfăptuirea unui salt de tipul celui cunoscut de specialiştii în materie ca „Saltul tigrului asiatic”. Politica paşilor mici e necesară, dar nu e suficientă pentru o dezvoltare accelerată a ţării. Această politică este un fel de „acoperire a găurilor curente”, un fel de „menţinere pe linia de plutire”. Iar saltul nu vom reuși să-l realizăm numai din resursele proprii. Avem nevoie de o trambulină comparabilă cu cea din anul 2010, cunoscută sub denumirea de „Rethink Moldova”, dar care, din păcate, a fost compromisă de politicieni iresponsabili. Voi aminti în context că valoarea suportului extern acordat Republicii Moldova prin programul „Rethink Moldova” a fost de circa 2,6 miliarde de dolari SUA, bani care nu au fost valorificaţi din cauza anumitor ambiţii politice. Pentru un salt calitativ Moldova are nevoie de un suport chiar mai mare decât cel din 2010.



Astăzi, avem un program de colaborare cu FMI, care ne-a permis să salvăm ţara ajunsă pe marginea prăpastiei, iar potrivit celor mai recente aprecieri ale specialiştilor acestei organizaţii, ne îndreptăm şi spre o anumită creştere economică. Deci, FMI ne-a oferit o soluţie, o salvare pentru o situaţie concretă. Acum, închipuiţi-vă că, pe lângă FMI, Moldova ar mai avea încă un partener cu aceleaşi posibilităţi şi acesta ar fi Fondul Monetar European. Astfel, valoarea suportului financiar, dar şi a oportunităţilor ce se vor deschide în faţa noastră va fi dublă. De obicei, mulţi donatori externi decid să acorde suport unei sau altei ţări numai dacă aceasta are semnat un acord de colaborare cu FMI și nu e greu să ne imaginăm ce impact ar avea asupra partenerilor de dezvoltare externi colaborarea Republicii Moldova concomitent cu două fonduri monetare de nivel internaţional. În asemenea condiţii, banii de care ar avea nevoie Moldova pentru a face saltul la care m-am referit mai sus ar fi asiguraţi fără nicio problemă.

Evident, unii vor spune că ţara va intra în datorii, că nu ne putem permite luxul de a lua noi împrumuturi etc. Le dau parţial dreptate şi celor ce au astfel de opinii, dar trebuie să înţelegem că nu ne mai putem bălăci la limita existenţei la infinit. E timpul să facem un salt hotărât înainte, să trecem la un alt nivel, prezentând public şi acele sacrificii, acele eforturi pe care le implică respectivul proces. Beneficiind de un suport financiar extern în condiţii clare, va trebui să ne asigurăm că banii se cheltuiesc în scopurile pentru care au fost alocaţi, iar procesul de returnare al acestora este unul transparent şi corect. Ar fi efortul nostru comun, pe care şi l-ar asuma întreaga societate, pentru a trece la un alt nivel de viaţă.
Nu în ultimul rând, aş vrea să menţionez că, având o colaborare cu preconizatul Fond Monetar al UE, am asigura şi ireversibilitatea procesului de integrare europeană. Or, putem intui de pe acum că Uniunea Europeană va acorda bani ţărilor beneficiare doar sub anumite garanţii, iar aceste garanții vor veni sub formă de reforme democratice autentice, care vor aduce ţara noastră mult mai aproape de marea familie europeană.

Veaceslav Untilă

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md