Astăzi 22 Octombrie 2018, Luni - Ultima actualizare la ora 19:21
Abonamente

Editorial 7 Februarie 2018, ora 08:09    Din editia print

Marime Font

Credința și minunile (II)

Vorbeam săptămâna trecută despre Saturnalii și despre convingerea multora că Nașterea Domnului e doar o înlocuire a lor cu o sărbătoare creștină. Poate părea așa.

Ştiri pe scurt

 

 
 

Mulți chiar spun că sărbătorirea Nașterii pe 25 decembrie a fost hotărâtă de creștini pentru a converti mai ușor romanii la creștinism.
Dar acum, dacă suntem credincioși și știm că această lume a fost făcută de Dumnezeu, când anume ni s-ar părea mai potrivit să sărbătorim Nașterea Domnului, oare nu atunci când soarele devine mai puternic pe cer? Și cine a stabilit ca soarele să crească și să descrească în decursul unui an?

Eu cred tocmai invers, că nu întâmplător unii mitologi văd în Saturnalii pe de o parte sărbătorirea lui Saturn, care cândva a fost pe pământ (cum urma să vină Hristos), pe de alta un fel de monoteism, în care soarele îi absoarbe pe ceilalți zei.



Modul, în care oamenii au dedus anumite înțelesuri din complexa funcționare a pământului, soarelui, stelelor, mi se pare un izvor de adevărată credință. E ceea ce numim revelație naturală. Vedem înțelesuri spirituale în legi naturale ale lumii. Vedem respectarea ordinii la Botez (Ioan: „Eu am trebuință să fiu botezat de Tine și Tu vii la mine?”, Iisus îi răspunde: „Se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea”).

Și această pliere a sărbătorilor creștine pe un calendar (nu mă refer de stil nou sau vechi, ci unul legat de legile naturii), ne amintește de acest episod de la Botezul Domnului, când Creatorul se pleacă în fața creației și a celui creat.

Toată această ordine a sărbătorilor, legată de etapele anotimpurilor, ne amintește o dată în plus că Duhul Sfânt e armonie. Iar cele opuse, cele rele, sunt dezbinare și dezordine.

Tradițiile pliate de noi pe aceste mari praznice împărătești nu sunt legate de ziua în care sărbătorim sau de ceea ce numim aculturație. Tradițiile sunt legate mai degrabă de specificul unei zone foarte mici. Gerul Bobotezei ține de tradiție. Fiindcă nu în toate țările e ger. Nu are nicio treabă frigul cu Boboteaza. În puncte depărtate ale planetei noastre de Bobotează e vară.

Deci frigul rămâne o constantă locală, nu una legată de sensul spiritual al sărbătorii. Și atunci apa miraculoasă a Bobotezei nu are legătură cu gheața în care mulți cred, mai degrabă decât în importanța sărbătorii. Și astfel suntem nevoiți să revenim la convingerea că scăldatul de Bobotează are puteri vindecătoare dacă avem credință.

Un articol de: Moni Stănilă Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 22 Octombrie 2018, ora: 18:08

Participanții la Adunarea PDM, intervievați de presa de opoziție: Îi mulţumim lui Vlad Plahotniuc pentru atenţia pentru popor, pentru medicină, pentru şcoli

Au sperat că vor culege opinii negative din partea oamenilor prezenţi la Adunarea naţională a PDM, dar au auzit doar aprecieri și mulțumiri pentru munca depusă de democrați pe parcursul guvernării de 1000 de zile. Este vorba de instituţiile media care și-au făcut obișnuință...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Octombrie 2018, ora: 08:13

FSB și GRU - niște coloși pe picioare de argilă

FSB și GRU - niște coloși pe picioare de argilă Din editia print

Deceniile de ocupație și dominare ideologică sovietică a statelor din Europa Centrală și de Est în secolul XX au lăsat traume profunde în mentalul colectiv al populației din regiune.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 22 Octombrie 2018, de Silviu Tănase

De ce e întuneric?

Opinia publică este intoxicată tot mai insistent de anumite personaje care, intenționat sau din ignoranță, promovează multiple diversiuni rusești, ambalândule sub formă de „analize”. De exemplu, un comentator local, specializat într-o gamă largă de domenii - de la meciurile de...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 21 Octombrie 2018, de Dan Nicu

Ortodoxia ucraineană liberă – o speranţă pentru Basarabia

Scufundaţi în cotidianul nostru lipsit momentan de evenimente majore, tindem să nu dăm atenţie evoluţiilor geopolitice istorice, care au loc în aceste săptămâni în regiunea noastră.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 21 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Cel ce judecă va fi judecat

Nu vreau să reiau de la cap la coadă aceleași discuții, aceleași învățăminte evanghelice și patristice, care ne cer foarte răspicat un lucru: să nu judecăm. Și totuși nu ne putem abține. Credem că pe toate le cunoaștem, că suntem în măsură să luăm piatra și să lovim.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Interimatul – o situație de luat în seamă?

Știm noi foarte bine cum merg treburile din patru în patru ani. Toate partidele de la putere se apucă de proiecte în ultimul an de mandat. Și se apucă serios.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2018, de Constantin Tănase

De ce la moldoveni omul rău îl conduce pe omul frumos?

Din punct de vedere lingvistic, antonimul omului frumos e omul urât, din punctul de vedere al moralei însă antonimul omului frumos e omul rău.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Să fie paradis

Săptămâna aceasta am fost la o întâlnire cu fascinantul scriitor Matei Vișniec în cadrul Festivalului Internațional de Teatru FESTIS, ediția a III-a, de la Chișinău, unde a fost proiectat filmul documentar „Parisul lui Matei”, realizat de TVR Iași.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Octombrie 2018, de Dan Nicu

Tiraspol-Chişinău: rachete contra concesii

Începând de marţi, 9 octombrie, automobilele înmatriculate în regiunea transnistreană sunt admise în traficul internaţional, primind „plăci neutre”, aprobate de Chişinău.

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Octombrie 2018, de Constantin Tănase

Nopțile Moldovei suverane

(Pastel politic, compus din mai multe părți despărțite noaptea de Găinușa cerească) Deschide, mândruță, ușa Că răsare Găinușa…

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md

Cele mai noi articole Timpul.md