Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente

Interviu 8 Februarie 2012, ora 05:52    Din editia print

Cristian Diaconescu: „Sper că evoluţiile interne din R. Moldova nu vor schimba dinamica actuală a relaţiei cu România”

Marime Font

Foto: Ramin Mazur
 
 
 

Acest interviu trebuia să apară miercurea trecută, fiind planificat cu ocazia vizitei la Chişinău a şefului diplomaţiei române. 

Precum v-am anunţat însă, vremea rece a dat peste cap programul vizitei, iar puţinele întrevederi cu presa au fost contramandate. Am insistat, totuşi, la Cabinetul ministrului român de Externe, solicitând ca dl Cristian Diaconescu să ne răspundă în scris la întrebările noastre. Şi chiar dacă acest lucru se întâmplă după remanierile guvernamentale de la Bucureşti, suntem convinşi că priorităţile enunţate de dl ministru, inclusiv tendinţa edificării unor relaţii mai strânse cu R. Moldova, vor caracteriza activitatea oricărui Guvern al României.

- Dle ministru Cristian Diaconescu, care sunt astăzi priorităţile politicii României în raport cu R. Moldova? S-au schimbat aceste priorităţi faţă de acum doi ani şi ceva, când la Chişinău guvernau comuniştii?
- Prioritatea României în relaţia bilaterală cu R. Moldova este sprijinirea necondiţionată a parcursului european şi ireversibilitatea acestuia. În plan strict bilateral, România doreşte consolidarea parteneriatului strategic - confirmat de Declaraţia comună semnată de cei doi preşedinţi - până la atingerea potenţialului maxim de cooperare. Aceste angajamente au fost asumate de România încă de la momentul zero al relansării relaţiei bilaterale. Intrarea în normalitate a relaţiei dintre România şi R. Moldova reprezintă unul dintre cele mai importante obiective pe care ni le-am propus în urmă cu doi ani şi pe care l-am atins, între timp. După cum ştiţi, în ultima perioadă a guvernării comuniste de la Chişinău, dialogul politic bilateral a fost grevat de blocaje serioase care au generat numeroase dificultăţi în mecanismele de cooperare. Mă bucur că am relansat, practic, acest dialog şi am reuşit, împreună cu partenerii noştri din R. Moldova, să recuperăm restanţele acumulate, în special, în plan sectorial.



- Să căutăm o conotaţie anume în faptul că prima dvs. vizită, în calitate de ministru de Externe, s-a întâmplat la Chişinău ori e o simplă întâmplare?
- Vizita subliniază importanţa pe care România o acordă relaţiei speciale cu R. Moldova. Mesajul meu este similar cu cel transmis la primul mandat - R. Moldova este şi va fi o prioritate pe agenda diplomaţiei române. Relaţia dintre statele noastre, fundamentată pe patrimoniul cultural şi lingvistic comun, e una privilegiată, care se dezvoltă în logica susţinerii parcursului european al R. Moldova şi a consolidării statului de drept. La finalul primului meu mandat, Chişinăul se pregătea pentru alegerile din noiembrie 2009. A urmat o perioadă de doi ani, marcată de transformări profunde în societate care au generat şi ulterior consolidat orientarea proeuropeană a R. Moldova. Este un privilegiu să sprijin, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, obiectivul prioritar al Chişinăului - integrarea R. Moldova în UE.

- Anul 2012 a debutat cu un şir de probleme pentru România - proteste stradale, incidente de frontieră. Vor influenţa cumva aceste fenomene relaţiile moldo-române?
- Dialogul şi cooperarea bilaterală sunt determinate de voinţa politică a celor două părţi. Îmi exprim speranţa că evoluţiile interne din R. Moldova nu vor schimba dinamica actuală a relaţiei cu România unde, vizavi de relaţia specială cu R. Moldova, există un consens la nivelul întregii clase politice.

- „Politica României faţă de R. Moldova a fost naivă”, afirma recent, într-un interviu, profesorul universitar Dan Dungaciu. Sunteţi de acord? Dacă da, ce vă propuneţi să faceţi pentru a schimba această abordare „naivă”?
- Dialogul politic bilateral are, în prezent, un caracter realist şi pragmatic, susţinut de rezultatele concrete în derularea proiectelor comune de interes.

- Cum aţi putea caracteriza, inclusiv după întrevederile şi discuţiile pe care le-aţi avut la Chişinău, relaţia dintre cele două capitale: specială, privilegiată, obişnuită, rece, pragmatică etc.? Până în 2009 totul era clar - avem comunişti la putere, deci, avem război cu România. Din toamna lui 2009, lucrurile s-au schimbat - şi nu doar formal -, cu toate acestea, există o senzaţie că se bate pasul pe loc. Astfel, nu se întâmplă nişte lucruri cu conotaţie deopotrivă practică şi simbolică, precum ar fi şedinţa comună a celor două cabinete de miniştri. S-a anunţat în câteva rânduri, dar…
- România şi R. Moldova au un parteneriat strategic care funcţionează, bilanţul cooperării după doi ani este remarcabil şi fără precedent în istoria relaţiei bilaterale. Avem rezultate numeroase şi foarte bune în ceea ce priveşte susţinerea parcursului european al R. Moldova. Cred că trebuie să ne concentrăm atenţia pe promovarea mai susţinută, în plan public, a proiectelor înscrise pe agenda bilaterală. Şedinţa comună a guvernelor de la Bucureşti şi de la Chişinău este un proiect prioritar şi va reprezenta o oportunitate pentru un bilanţ de etapă al relaţiei bilaterale. A fost amânată succesiv din raţiuni de agendă internă a celor două guverne.

- Mai e dispusă România să fie „avocatul” R. Moldova în procesul de integrare europeană, în situaţia în care manifestările antiromâneşti - fie şi în persoana unor structuri marginale fără pondere în societate - iau amploare la Chişinău, iar ultimele sondaje de opinie denotă o diminuare severă a avântului proeuropean al moldovenilor. Cine e vinovat când populaţia îşi pierde avântul?
- Acţiunile diplomaţiei române în sprijinirea aspiraţiilor europene ale R. Moldova au consolidat profilul României de principal susţinător al parcursului european al Chişinăului. Vom continua acest proiect, sprijinul României este necondiţionat, dar procesul ireversibil democratic şi european sunt ingrediente necesare pentru succes. Integrarea europeană presupune un proces de tranziţie dificil, ale cărui efecte negative sunt resimţite de întreaga populaţie. Este important ca, la nivelul opiniei publice, toate aceste costuri, precum şi beneficiile viitoare ale integrării europene să fie explicate corect. De asemenea, consecvenţa şi transparenţa acţiunilor guvernamentale stimulează o reacţie pozitivă, de sprijin din partea societăţii.

- Faptul nealegerii preşedintelui R. Moldova influenţează cumva dinamica relaţiilor dintre Bucureşti şi Chişinău?
- Relaţia Bucureşti-Chişinău depinde, înainte de toate, de voinţa politică din România şi R. Moldova.

- Ce alte acţiuni ale României, în afară de acordarea cetăţeniei, ar putea aduce o componentă de „concret, real şi palpabil” în relaţia dintre cele două maluri ale Prutului?
- Proiectele de cooperare sectorială bilaterală din toate domeniile şi, în special, cele din domeniile strategice, precum energia şi infrastructura, sunt elemente concrete care definesc caracterul relaţiei bilaterale. România va continua să onoreze angajamentele asumate în relaţia cu R. Moldova în contextul apropierii acesteia de UE.

- Vă mulţumim pentru interviu. 

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md