Comentariile partizane ale asa-zisului „analist international” Vladimir Socor, difuzate de unele media din RM, irita si jignesc mai multa lume. E dreptul oricarei publicatii sau post de radio sa-l promoveze pe respectivul Socor; in cazul „Europei Libere” insa ar fi, totusi, ceva de spus: fiind un post de radio finantat de la Bugetul SUA, materialele lui Socor sunt percepute de o parte a publicului ca exprimand o pozitie oficiala a guvernului Statelor Unite, lucru cu totul neadevarat.
Dovada serveste faptul ca punctele de vedere ale SUA asupra unor chestiuni de politica europeana fie ca nu coincid cu cele exprimate de V. Socor, fie ca nici nu sunt exprimate public. Sa fie clar: nu ma pronunt pentru nedifuzarea comentariilor lui Socor la „Europa Libera”, pentru ca asa ceva nu e in spiritul democratiei si al pluralismului de opinii. Pentru a nu deruta insa publicul si a nu lovi in imaginea acestui post de radio, solutia ar fi ca el sa difuzeze si alt punct de vedere decat cel exprimat de Socor, mai ales in situatia cand Socor astazi spune una, iar maine cu totul alta…
Este binecunoscuta lipsa de afectiune a lui Socor fata de Romania (al carui cetatean este, daca nu ma insel). In mai toate comentariile sale, el aduce acuzatii Romaniei pentru politica ei fata de RM. Si intr-un text recent, facand-o pe avocatul Bruxellesului, el acuza Romania ca face – in contextul acordarii cetateniei romane pentru basarabeni – propria ei politica vizavi de RM, ceea ce ar putea sa-i complice relatiile cu UE. Citez: „Oferta de a acorda milioane de incetateniri romanesti seamana mai mult cu o strategie de politica externa, decat cu respectarea unui drept individual. Un drept individual poate fi demonstrat in unele cazuri individuale, dar desigur nu ca drept colectiv (subl. n. – C.T.) pentru populatia RM in ansamblul ei”.
Aici se impun doua precizari. Prima. Socor triseaza cu buna stiinta cand spune despre dreptul colectiv al „populatiei RM in ansamblul ei”; Romania a vorbit intotdeauna despre populatia de origine etnica romana. A doua. Socor se deda la exercitii urate de manipulare cand compara acordarea pasapoartelor romanesti de catre Romania cetatenilor RM cu „passportizatsya” promovata de rusi in unele tari vecine. Cand Socor, in context, afirma ca, citez „conducerea de la Kremlin a folosit deja passportizatsya” ca unul dintre pretextele pentru a invada Georgia”, el de fapt acuza Romania ca foloseste acordarea cetateniei romanesti basarabenilor romani „ca unul dintre pretextele pentru a invada… RM. Acesta e mesajul adevarat transmis de Socor publicului din RM. Astfel, pretinsul „comentator international” si avocat al Bruxellesului exprima de fapt punctul de vedere al Rusiei imperiale.
Punctul de vedere exprimat de Socor este jignitor pentru toata populatia de origine etnica romana care vrea sa-i fie recunoscute drepturile istorice la cetatenia romana. Nu stiu cate cetatenii (pasapoarte) detine dl Socor, dar presupun ca mai multe, inclusiv romana. Aceasta-i permite (in temeiul nu stiu caror drepturi – individuale sau colective?!) sa circule liber in SUA si prin toata Europa. Lui i se poate. Noua, nu! Pentru ca – fereasca Dumnezeu! – daca am obtine si noi drepturile pe care le are V. Socor, s-ar putea agrava relatiile Romaniei cu UE. Moldovenii, rezulta potrivit lui, trebuie inchisi in leprozeria rosie a lui Voronin. Da, acesta e punctul de vedere promovat permanent de Socor. Dar mai exista in aceasta problema si alt punct de vedere, impartasit nu de un singur om, ci de cateva milioane de cetateni ai RM. Iata de ce, daca suntem profesionisti si ne respectam ascultatorii si cititorii, acest punct de vedere al lui Socor trebuie sa fie urmat si de al doilea punct de vedere.
Reluam acest text al lui V. Socor pentru a-i da posibilitate cititorului sa se convinga de virajele spectaculoase pe care le face acest „analist international” „independent”. Articolul e o mostra descalificanta de partizanat politic; cu doar cateva zile inainte de scrutinul din 5 aprilie, Socor (la EU TV) spunea cu totul altceva despre Voronin. De ce Socor a observat abia acum ca „Voronin este un politican care scindeaza societatea”, adevar pe care presa independenta din RM il repeta de opt ani? Oare nu de aceea ca s-a schimbat ceva in anturajul lui Voronin si Socor nu mai e admis la bucataria acestuia? Se pare ca anume aceasta s-a intamplat, dovada regretul sau ca astazi Voronin ii asculta „pe alti sfatuitori, nu tocmai pe aceiasi pe care-i ascultase pana acum”. Inseamna ca, precum curajul la ostas, asa si la Socor, deontologia trece prin stomac…
Pe pragul epocii post-Voronin
Vladimir Socor
Uzura puterii se manifesta prin pierderea busolei in politica interna si externa. Un sef de stat demn de acest titlu, si care a servit statul in masura capacitatilor sale vreme de opt ani, trebuie sa-si dea seama cand a sosit momentul retragerii sale din viata politica activa. Desigur, acest sef de stat va ramane o personalitate respectata de cei care l-au votat atatia ani de-a randul: o mare parte a alegatorilor RM, precum si partidul majoritatii parlamentare. Dansul poate obtine statutul ne-oficial, dar prestigios, ce se cheama la americani si britanici „elder statesman”, adica om de stat veteran, opinia caruia este ascultata si solicitata, chiar daca dansul a iesit din viata politica activa, sau ramane simbolic deputat in parlament.
Cel mai mare presedinte francez, generalul Charles de Gaulle, a inteles cand a ajuns in aceasta situatie si a demisionat chiar inainte de a-i fi expirat al doilea mandat prezidential. A inteles situatia si presedintele american Richard Nixon, demisia caruia a devenit o drama nationala si personala. Partidul Conservator britanic a debarcat-o pe doamna Margaret Thatcher cand aceasta a dorit sa se eternizeze ca prim-ministru, chiar daca pierdea propria-i popularitate si pe cea a partidului. Pe de alta parte, cancelarul german Helmut Kohl nu a inteles imperativul vremii, s-a incapatanat sa candideze a treia oara la postul de cancelar, desi multi alegatori chiar din partidul dansului, nemaivorbind de tineri, se saturasera deja de personajul care parca se dorea cancelar pe viata. Decizia sa gresita a condus la infrangerea partidului d-sale, care ar fi castigat sigur alegerile cu un lider mai tanar si atragator.
In aceasta situatie se gaseste astazi domnul presedinte Vladimir Voronin impreuna cu Partidul Comunistilor, liderul caruia este tot dl Voronin. Din pacate pentru statul Republica Moldova, deciziile cele mai recente ale dlui Voronin si ale anturajului d-sale demonstreaza pierderea capacitatii de a analiza situatia existenta.
Conducerea Partidului Comunistilor l-a desemnat pe dl Voronin sa fie noul presedinte al parlamentului. In acelasi timp, partidul a anuntat intentia de a revizui Constitutia, pentru a spori imputernicirile parlamentului si ale presedintelui parlamentului – deci, a spori imputernicirile dlui Voronin – si a reduce imputernicirile sefului statului, odata ce dl Voronin paraseste acest post. Cu alte cuvinte, se intentioneaza ca dl Voronin sa ocupe inca patru ani de-acum inainte postul cel mai puternic in stat, de asta-data cu titulatura de presedinte al legislativului. Anturajul dlui Voronin ar trebui sa-l ajute sa inteleaga acest fenomen caracteristic democratiilor electorale: Persoana liderului s-a uzat, el nu mai este acceptat de o mare parte a societatii, care doreste reinnoire, schimbare in bine la nivelul simbolic ca si la cel practic. Chiar daca Partidul Comunistilor a obtinut 50% din numarul voturilor exprimate la 5 aprilie, alti 40% dintre alegatori au votat totusi pentru trei partide declarat anticomuniste si anti-Voronin.
In urma alegerilor si a confruntarilor violente, dl Voronin a devenit un politician care scindeaza societatea prin declaratii neechilibrate, in loc s-o consolideze in vreme de criza politica si economica. In politica externa, dl Voronin a comis recent un sir de greseli provenite, cred, din nervozitate si panica, daca nu chiar din intentia de a schimba strategia politicii externe. Intalnirea preelectorala a dlui Voronin cu presedintele rus Dmitri Medvedev la Moscova a marcat o prabusire a politicii statului Republica Moldova in problema Transnistriei.
Mai recent, dl. Voronin s-a aratat aproape dispretuitor fata de initiativa Uniunii Europene, Parteneriatul Estic. In loc sa participe la summitul Parteneriatului Estic in aceasta saptamana la Praga, dl Voronin a coborat nivelul reprezentarii R. Moldova, trimitandu-l pe ministrul de Externe Andrei Stratan. Decizie nefericita, deoarece tocmai dl Stratan, insuficient cunoscator al politicilor UE, criticase in mod nerational Parteneriatul Estic. Mai mult, in drum spre summitul UE, dl Stratan a facut un ocol pe la Moscova, probabil pentru a coordona cu Rusia atitudinea Chisinaului fata de Parteneriatul Estic si alte initiative ale UE.
Iata numai cateva dintre evolutiile care demonstreaza pierderea busolei de catre dl Voronin si acei sfatuitori care-l influenteaza acum, nu tocmai aceiasi pe care-i ascultase pana acum. Epoca dlui Voronin apartine trecutului. Republica Moldova a ajuns pe pragul unei noi ere politice si are nevoie de aceasta schimbare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
