Astăzi 24 Septembrie 2018, Luni - Ultima actualizare la ora 09:03
Abonamente

Actualitate 19 August 2017, ora 08:10

Cu ce vom păzi R. Moldova în caz de război dacă rușii și transnistrenii ne vor ataca

Marime Font

 
 
 

La începutul lunii august, soldații ruși au forțat râul Nistru cu blindate rusești, în apropiere de localitatea Ternovca. Anterior Vadim Krasnoselski, așa-zisul lider al Transnistriei, a avertizat autoritățile de la Chișinău să nu aprindă „flacăra”, după ce a fost inaugurat punctul de trecere comun între Ucraina și Moldova.

Prin aceste declarații Krasnoselski sugerează că în așa mod conflictul moldo-transnistrean va escalada și războiul s-ar putea repeta. Prin urmare, cât de dotată este Armata Republicii Moldova pentru a ține piept unor agresiuni din exterior și ce acțiuni s-au întreprins de la declararea independenței până acum în domeniul securității naționale?

Serviciul militar în cadrul Armatei Naționale a Moldovei este unul obligatoriu pentru un termen de 12 luni. Însă, a devenit neatractiv în ultimii ani atât din punct de vedere material, cât și moral, analizând dorința tinerilor de a scăpa de armată prin toate metodele, inclusiv corupție. Mai mult de 46 la sută din populația țării are încredere în Armata Republicii Moldova, potrivit Barometrului de opinie publică. Din aceste rezultate vedem că, totuși, moldovenii au așteptări din partea armatei în caz de război.



Nici un ban pentru pregătirea de luptă

Din anul 2009, Ministerul Apărării publică pe site-ul său repartizarea bugetului pe care îl gestionează. Deși, cu fiecare an, bugetul se mărește, Armata noastră rămâne una dintre cele mai prost finanțate din lume. Bugetul pentru 2017 este de aproape 555 de milioane de lei, cu doar 15 milioane mai mult ca în 2016. Banii au fost alocați în mare parte întreținerii personalului și asigurării tehnico-materiale a trupelor. Totodată, în fiecare an se alocă bani pentru reparații și construcții, pentru salariile organelor de conducere și pentru logistică a Ministerului Apărării. Iar pentru menținerea păcii, în zona transnistreană, anul acesta s-au alocat puțin peste 29 de milioane de lei, cu doar patru milioane de lei mai mult decât în anul trecut. Și pentru Forțele Aeriene s-au repartizat aproape 48 de milioane de lei.

12 aparate de zbor

Forțele aeriene ale Armatei Naționale au doar șase avioane ușoare și tot atâtea elicoptere de transport, două avioane An-72, care pot atinge o viteză maximă de 700 km/h. Acestea pot lua la bord bombe de 100 de kilograme și rachete. Avioanele sunt dotate cu puști de calibrul 23 mm.

Un alt avion de model An-26 poate fi utilizat pentru transportarea răniților. La bord pot fi ridicate câte 24 de persoane pe tărgi, pe distanțe de până la 900 de kilometri. Aparatele de zbor pot fi dotate cu grinzi pentru mitraliere și pot lansa bombe de 250 de kilograme.

În 2012, Parlamentul a votat Legea pentru protecția frontierei aeriene a R. Moldova, iar oficialii anunțau că urmează a fi cumpărate opt avioane și opt elicoptere militare, care ar fi costat 240 de milioane de dolari. Banii nu au mai fost alocați din buget, iar inițiativa a rămas doar pe hârtie.

„Zestrea” lăsată de sovietici

Tehnica terestră pe care o are în dotare Armata, în mare parte este „zestrea” lăsată de sovietici.  Potrivit raportului, prezentat în 2014 de Institutul Internațional de Studii Strategice (IISS), soldații noștri au în dotare peste 200 de mașini de luptă, atât pe roți, cât și pe șine. Cele mai multe, 89 la număr, sunt de model TAB-71. Acestea mai sunt numite blindate-amfibiu, deoarece pot înainta prin apă. 

Alte 55 de blindate sunt de model MT-LB, dezvoltate la sfârșitul anilor ‘60. Acestea au la bord obuziere. Încă 44 de blindate de infanterie sunt de model BMD-1, care pot fi parașutate de avioane. Mașinile erau dotate din uzină cu tunuri care pot fi manevrate din interior și cu instalații de lansare a rachetelor antitanc. Din 2014 până astăzi nu s-a mai cumpărat nimic. Au mai îmbunătățit imaginea Armatei doar donațiile.

SUA au oferit Armatei Naționale 85 de camioane militare. China a donat 13 mașini pentru logistica armatei. În noiembrie 2014, R. Moldova a primit cadou la fel din partea SUA, 43 de vehicule militare multioperaționale, care vor fi folosite la antrenamente și în misiunile de pacificare.

Anul acesta, în februarie, Armata Republicii Moldova a primit un nou lot de tehnică militară din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii, în baza acordului bilateral de cooperare semnat la 21 martie 1994. Lotul a fost compus din 41 HMMWV (High Mobility Multipurpose Wheeled Vehicle) și autocamioane.Vehiculele, primite în cadrul programului de asistență din partea SUA, staționează în prezent la baza militară din Băcioi.

11 la sută din suprafața Republicii Moldova este ocupată de ruși

Conform articolului 11, punctul 1, din Constituția Republicii Moldova, țara noastră este un statut neutru, cu un caracter permanent. Articolul dat presupune neadmiterea dislocărilor de trupe militare ale altor state pe teritoriul său. Încălcarea acestui punct din Constituție presupune ca armata să înlăture forțele străine de pe teritoriu, însă, la modul practic nu e deloc așa. Pe teritoriul Moldovei se află peste 2 mii de soldați ruși în zona de peste Nistru.

Prezența pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională. O decizie în acest sens a fost adoptată de către Curtea Constituțională abia anul acesta.
Deși documentul privind neutralitatea specifică în mod clar, faptul că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său", în partea estică a țării mai sunt trupe de ocupație ale Federației Ruse, a declarat Alexandru Tănase, atunci, președinte a Curții Constituționale.

„Practic, ocupația sovietică/rusească nu a încetat în partea estică a țării nici astăzi, cu toate că a fost proclamată independența Republicii Moldova. Federația Rusă a recunoscut-o, dar și-a retras armata numai din partea vestică a teritoriului moldovean (sub ocupație a mai rămas 11 la sută din suprafața Republicii Moldova)", subliniază ex-președintele. Astfel, faptul că Federația Rusă „nu și-a retras trupele din estul țării, ci, dimpotrivă, și-a consolidat prezența militară în partea transnistreană a Republicii Moldova, constituie o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la independența, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, precum și a dreptului internațional", a afirmat Tănase.

De asemenea, în cazul unei amenințări la adresa unor valori fundamentale constituționale ca independență națională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora, se mai arată în hotărârea Curții.

Armata Republicii Moldova nu a făcut nicio acțiune pentru a-și apăra neutralitatea

Deși din mai până acum au trecut trei luni de la luarea acestei hotărâri, Armata Republicii Moldova nu a făcut nicio acțiune pentru a-și apăra neutralitatea. Astfel de decizii le poate lua doar președintele Republicii Moldova care este și Comandantul Suprem al Forțelor Armate. El poartă răspundere pentru sistemului național de apărare. În fruntea țării se află un președinte prorus, Igor Dodon, pe care nu-l deranjează deloc prezența forțelor ruse pe teritoriul Moldovei.

Timp de 27 de ani de la independență, Armata nu a asigurat neutralitatea RM după cum o obligă Constituția. Ne rămâne doar să mai așteptăm aproape trei decenii de independență ca Armata să acționeze conform legii supreme.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md