Cu Europa vine și noțiunea de Green Economy

publicat în Comentariu pe 28 Decembrie 2011, 08:50

Cu trei crize în spate - politică, economic și social – Republica Moldova oricum se gîndește foarte serios la intrarea în Uniunea Europeană.

Acest angajament presupune nu numai o dezvoltare pe planurile sus - menționate, dar și cîteva considerente la care noi pînă acum ne-am gîndit mai puțin; inclusiv dezvoltarea durabilă și sustenibilă a țării pornind de la sectorul public şi cel privat prin prizma așa-numitei economii verzi, care are la bază protejarea mediului.

Europa este, sau cel puțin așa ar părea, lider în dezbaterile publice globale și în stabilirea obiectivelor ce țin de schimbările climatice. A doua perioada de angajament a Protocolului de la Kyoto, discutată extensiv și la Durban, a constituit pentru Europa cel mai mare success. În consecinţă, este de așteptat, că noi, ca un viitor stat membru al Uniunii Europene, vom trebui să împărtășim aceleași valori de protecție a mediului ambiental al planetei, chiar dacă suntem o țară în decurs de dezvoltare și multe dintre angajamentele Protocolului de la Kyoto nu se aplică.

Sunt cîteva mecanisme care ne-ar permite să demonstrăm faptul că ne pasă de mediul înconjurător. Mai întîi de toate, și deoarece economia națională încă se dezvoltă, ar fi cel mai favorabil să o orientăm pe calea așa-numitei ”green economy,” ceea ce ar implica sporirea bunăstării oamenilor și a echității sociale, totodată reducînd semnificativ riscurile de mediu ambiental și deficiturile ecologice. Apoi urmează acțiunile care ne vor conduce spre această economie verde. Aderarea Republicii Moldova la programul PC7 este un bun început pentru dezvoltarea tehnologiilor verzi și promovării gîndirii în această direcție, însă acțiunile care vor consolida o economie verde, din punctul meu de vedere, ar trebui să înceapă de la sectorul privat.

În mare parte aceste acțiuni țin direct de managementul fiecărei companii pe calea dezvoltării durabile, implicînd în special trei domenii.
Primul, compania trebuie să implimenteze un sistem de monitorare al gazelor cu efect de seră, al deșeurilor produse, materiilor prime utilizate, precum apa și energia consumată etc, deci totul ce ține direct ori indirect sau afectează într-un mod sau altul mediul ambiant. Nu e deajuns ca aceste elemente să fie monitorizate, mai este nevoie și de un sistem de gestionare, care ar implica stabilirea unor ținte de reducere a gazelor, deșeurilor, energiei, apei etc. Reducerea utilizării unor asemenea resurse permit companiilor nu numai să urmeze o politică ambientală prietenoasă, dar și să devină mai eficiente din punct de vedere al materiilor prime de consum, astfel economisind o parte din costurile operaționale și mărind venitul net.

Al doilea domeniu ține de impactul social al companiei. Și aici companiile pot beneficia de avantaje din punct de vedere reputațional cît și monetar. Introducerea unor coduri de conduită etică în cadrul companiei și al sistemelor de monitorizare ale salariaților pe plan productiv, cît și sistemelor de respectare ale drepturilor omului în cadrul colectivului, de încurajare a comunicării libere și transparente, a regulilor de sănătate și siguranță crează de obicei un mediu social benefic din punct de vedere psihologic al angajaților, ducînd nu numai la sporirea productivității la zi, ci și la micșorarea plecărilor voluntare ale salariaților. Acest fapt permite companiilor să economisească banii care ar fi utilizați pentru reangajarea personalului și investirea acestora în formarea profesională continuă. Toate cele enumerate duc la creșterea reputațională a companiei, un element important în marketingul internațional.

Al trelia domeniu este cel al guvernanței întreprinderii, care de fapt este mai pronunțat în cazurile companiilor mari sau celor deja cotate pe bursele de valori. Codurile de guvernanță corporativă, cît și ideile de separare a rolurilor executive de cele strategice, mărirea numărului de membri independenți ai consiliului de administrație, regularitățile anti-mită și anti-corupție în cadrul întreprinderii și indiferent de nivelul de aplicare al legităților locale, divulgarea taxelor guvernamentale și al redevențelor sunt cîteva politici care sunt deja respectate de multe dintre companiile europene.

Implicarea sau inițierea sectorului privat în astfel de activități nu numai va îmbunătăți performanța financiară și reputațională a întreprinderilor din Republica Moldova, dar va demonstra că Republica Moldova este în stare să atingă o eficiență ecologică și socială, împărtășind aceleași valori și convingeri cu Uniunea Europeană.

Daniela Duca, Compania Bloomberg, Londra, UK