Astăzi 19 Februarie 2018, Luni - Ultima actualizare la ora 13:18
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Eveniment 24 Iulie 2015, ora 09:00    Din editia print

Cultura Cucuteni va fi reînviată la Ivancea

Marime Font

Șapte ceramiști internaționali și cinci din R. Moldova participă în perioada 13-25 iulie la „Cucuteni International Art Camp 2015”, unde reproduc cultura Cucuteni.

Pe 25 iulie, porțile taberei se vor deschide pentru toți doritorii de a face cunoștință cu lucrările artiștilor și cu ceea ce înseamnă cultura și civilizația Cucuteni. Acțiunea va avea loc în satul Ivancea, din raionul Orhei, unde vor fi expuse obiecte de ceramică, produse la fel cum făceau strămoşii noştri, în cuptoare similare cu cele de mii de ani în urmă.

Republica Moldova este reprezentată de cinci artiști locali de renume - Valentina Secrieru, Igor Moisei, Elena Samburic, Vadim Palamarciuc și Tatiana Palamarciuc.



Numele culturii provine de la denumirile localităților în care au fost descoperite primele evidențe ale existenței acesteia: Cucutani (un sat din apropierea orașului Iași, România). Această civilizație a existat în perioada mileniilor VI-III, înaintea erei noastre, și a ocupat o zonă extinsă situată între munții Carpați și cursul mijlociu al râului Nipru. Aceasta include teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și României, iar Republica Moldova se află chiar în centrul acestui areal. Civilizația Cucuteni este cunoscută în special pentru confecțiile din ceramică, întrucât anume în perioada dată aceasta a cunoscut cel mai înalt nivel de dezvoltare.

Vasele din ceramică de diferite forme erau decorate cu diverse desene, la efectuarea cărora se utilizau vopsele. Pentru ca vasele să fie cât mai durabile, meșterii le ardeau în cuptoare speciale. Culorile de bază ale culturii cucuteniene sunt roșu, alb și negru.

Printre cei șapte ceramiști internaționali se află renumitul Mir-Teymur Mamedov, din Azerbaidjan, care se va ocupa inclusiv de construcția cuptoarelor pentru arderea ceramicii. Acesta și-a făcut studiile la Școala de Arte din Azerbaidjan, Academia de Arte din Leningrad și la Institutul de Teatru, Muzică și Film din Leningrad. În 1998 este inclus în catalogul „World's Ceramists”. În 2006 primește titlul de „Ambasador al Păcii”. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Azerbaidjan și de-a lungul carierei sale a publicat peste 1500 de articole științifice despre istorie, artă și etnografie.

Gabriel Grama, sculptor și pictor român din Atena, Grecia, va fi și el prezent la tabără. Acesta a început să studieze arta încă de la 13 ani, a participat la numeroase expoziții, iar de 15 ani este profesor de artă vizuală în Atena.

Din Lvov, Ucraina, vine Galina Istomina - un ceramist cu experiență vastă în domeniu, care a participat în ultimii ani la numeroase expoziții și simpozioane. Iar Belarusul este reprezentat în cadrul taberei de către artistul Evghenii Odinocenkov, membru al Uniunii Artiștilor din Belarus și a uniunii internaționale a artiștilor-ceramiști din Varșovia.

Un alt participant internațional este ceramistul, designer-ul și restauratorul Djafar Alikuliev, din Azerbaidjan. Acesta are o experiență profesională de peste 24 de ani, timp în care a reușit să se afirme drept un adevărat maestru al meseriei sale, atât pe plan local, cât și pe plan internațional. Vor participa și trei ceramiști de vază din Federația Rusă - Kostrova Natalia, Gherasina Anastasia și Sleaga Ludmila.

În programul taberei sunt înregistrate ateliere de ceramică, expoziția lucrărilor de ceramică, realizate în cadrul taberei, picnic cu cartofi copți pe rug, activități distractive și săpături arheologice pentru copii, ruguri spectaculoase și fire show cu tobe.

Evenimentul este inițiat de către atelierul de creație Art Studio Picasso cu suportul Ministerului Culturii și a ministrului Monica Babuc.

Timpul.md (A.G.)

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 08:21

Grigore Vieru – un poet absolut

Grigore Vieru – un poet absolut Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md