La începutul secolului XIX, "omul bolnav"-Imperiul Otoman dădea semne tot mai clare de slăbiciune, de care încearcă să profite Rusia Ţaristă.
În anul 1802, Imperiul Otoman face o concesie importantă în faţa Rusiei, acceptând printr-un hatişerif ca domnii Ţării Româneşti şi Moldovei să fie numiţi pentru o perioadă de şapte ani şi să nu poată fi schimbaţi fără acordul rusesc.
Vă dau Prutul...
În 1806, sultanul Selim al II-lea îi mazileşte, la insistenţele generalului Sebastiani, ambasadorul Franţei la Constantinopol, pe Constantin Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti, acuzat că întreţine relaţii prea strânse cu Rusia, înlocuindu-l cu Alexandru Şuţu. În acelaşi an este înlocuit şi Alexandru Moruzzi, domnul Moldovei, locul său fiind luat de Scarlat Calimah. Desigur că Rusia condamnă gestul, şi declară război Imperiului otoman. În ciuda faptului că Poarta a încercat să evite conflictul, anulând mazilirea, ţarul Alexandru I a ordonat generalului Michelson să atace Moldova.Pe 19 noiembrie 1806 ruşii ocupă Hotinul, apoi Benderul, Akermanul, Chilia, Ismail şi Reni. După care pun stăpânire pe întreg teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti. Otomanii au încercat să-şi recupereze poziţiile în cursul anului 1807, însă fără succes, fiind învinşi în bătăliile de la Obileşti (14 iunie) şi Malainiţa (19 iunie). Pe 24 august 1807, operaţiunile militare erau încheiate şi s-a încheiat armistiţiul de la Slobozia, care avea ca principală prevedere evacuarea de către trupele ruse a celor două principate. Această clauză nu a fost însă respectată, astfel că pacea nu a rezistat prea mult, ostilităţile reîncepând în 1809.
Loading...
.jpg)
În noiembrie 1811, delegaţiile rusă (formată din Italinski, Sabaniev, Fonton) şi cea otomană (Selim, Hamid, Galip) s-au întâlnit la Giurgiu pentru negocieri.
Ruşii, care iniţial au cerut teritoriul până la Prut, au plusat, solicitând graniţa pe Dunăre, adică stăpânirea celor două ţări române. Solicitarea lor era susţinută şi de faptul că Napoleon fusese de acord cu acest lucru, la întâlnirea de la Erfurt, cu ţarul Alexandru I.
Informat, marele vizir, Laz-Ahmed Paşa, a declarat "Vă dau Prutul; nimic mai mult; Prutul ori războiul. Am jertfit grozav de mult până acum. Ismailul singur vă plăteşte războiul şi mai aveţi încă patru cetăţi - adică Chilia, Akkerman, Bender şi Hotin - şi o strălucită provincie, Bugeacul împreună cu ţinuturile Gregeni, Codru, Lăpuşna, Orheiu, Soroca şi părţile transprutene din ţinuturile Iaşi şi Cârligătura".Practic, teritoriul dintre Prut şi Nistru era cedat de către otomani ruşilor.
Negocierile au continuat la Bucureşti, însă nu aşa rapid cum sperau ruşii, ameninţaţi de pericol, în condiţiile deteriorării relaţiilor cu Franţa. Ţarul s-ar fi mulţumit "cu Prutul", numai că acum sultanul Mahmud al II-lea dorea să păstreze gurile Dunării, cu cetăţile Ismail şi Chilia, puncte strategice importante pentru Imperiu. În faţa încăpăţânării otomanilor, ţariştii au reluat ostilităţile, forţându-l pe sultan să accepte cedarea în totalitate a Basarabiei. Pe 16 mai 1812, s-a semnat tratatul, care arăta că, "hotarul dintre cele două state să fie râul Prut, de la intrarea acestuia în Ţara Moldovei şi până la locul unde se întâlneşte cu fluviul Dunărea, iar de acolo să urmeze partea stângă a fluviului Dunărea, până la Gura Chiliei şi până la mare...".
Imperiul ţarist intra astfel în posesia unui teritoriu de 43.630 km˛ (mai mare cu 7400 km˛ decât al Moldovei de la vest de Prut!), cuprinzând cinci cetăţi, 17 târguri, 685 sate şi o populaţie de 482.630 de suflete.
Aici nu trebuie nimic făcut, nimic întocmit...
La început, ţariştii au acţionat cu oarecare reţinere. Dintr-un raport al amiralului Ciceagov, comandantul trupelor ruseşti din principate, reiese şi modul pentru care au adoptat această atitudine:"Basarabia este o ţară frumoasă, ea ne aduce mari foloase, dar trebuie să o lăsăm să se odihnească o vreme... Am încercat să dau locuitorilor acestui ţinut câteva privilegii mai mult decât vecinilor... Ei sunt scutiţi de dări vreme de trei ani, în loc de doi, după cum glăsuieşte tratatul de pace pentru Moldova; sunt scutiţi de recrutare, căci, de fapt, populaţiunea este rară şi o astfel de măsură, în loc să mai aducă locuitori, i-ar face să fugă şi pe cei cari sunt. Mă silesc să fac să simtă blândeţea stăpânirii Majestăţii Voastre, care se întinde nu numai la cei cari au mai dinainte fericirea să se ţie de ea, dar şi la cei ale căror averi au căzut în puterea ei. Cred că această ţară va propăşi dacă Majestatea Voastră o va feri de mulţimea puterilor şi a autorităţilor. Aici nu trebuie nimic făcut, nimic întocmit, dacă nevoia locală nu cere şi dacă mijloacele locale nu îngăduie. Sinodul s-a amestecat cel dintâiu; a făcut tot ce priveşte stăpânirea lui; el porunceşte şi eu doar plătesc pe slujbaşi. Am făcut cunoştinţă cu exarhul (Gavriil Bănulescu); pare că vrea să se mulţumească cu puţin; e umil şi politicos afară din cale; dacă nu-l vom încărca cu regulamente şi cu învoiri, poate că şi clerul acestei ţări va fi mulţumit. Trebuie să fie o stăpânire theopolitică şi nu sinodală, deaceia tot ce va face Majestatea Voastră ca să dea deoparte puterea Sinodului, va fi de folos şi va ajuta planul general".Mergând pe această linie, conducerea administraţiei civile a noii provincii a fost încredinţată lui Scarlat Sturdza, boier român, refugiat de mai multă vreme în Rusia. Acesta era ajutat de un sfat obştesc, format aproape în totalitate din boieri pământeni.
Sturdza a stat în funcţie doar până în 1813, când şi-a dat demisia, locul său fiind luat de generalul Harting. El a încercat să reducă rolul românilor în conducerea Basarabiei, fapt ce a determinat protestul acestora, care, în frunte cu mitropolitul Gavriil Bănulescu, au trimis mai multe proteste ţarului Alexandru I. Protestele lor au avut parţial succes, în 1816, Harting fiind demis, locul acestuia fiind luat de generalul Bahmetiev.
De la Aşezământ la Regulamentul lui Voronţov
În timpul guvernării acestuia a fost adoptat un act deosebit de important pentru Basarabia:"Aşezământul obrazovaniei oblastei Basarabiei", care acorda provinciei o destul de mare autonomie. Conducerea urma să fie exercitată de un guvernator, alături de care se afla Înaltul Sfat (format din 11 membri-5 numiţi şi 6 aleşi-aceştia din urmă doar dintre boierii pământeni);s-a recunoscut autonomia administrativă, conducătorii judeţelor urmând a fi aleşi dintre proprietarii de pământ, ce deţineau suprafeţe mai mari de 300 de deseatine sau fiii acestora, cu vârsta mai mare de 22 de ani.Aşezământul mai stabilea că"pricinile la Înaltul Sfat se vor lucra în limbile rusească şi moldovenească, după cum se va cuveni fiinţei pricinei, adecă: cele de punere la cale a haznalei, criminaliceşti şi de cercetări, ruseşte şi moldoveneşte, cu păzirea legiuirei Imperiului Rusiei şi cu ţinerea dreptăţilor şi obiceiurilor pământului la ceia ce se va atinge de apărarea drepturilor particularilor; iar pricinile giudecăţi poliţieneşti se vor lucra în singura limbă moldovenească şi judecăţile se vor face pe temeiul legiuirilor şi obiceiurilor Moldovei".
Ţarul Alexandru I a fost foarte implicat în acest proiect încât a considerat necesar să vină personal la Chişinău (oraş ales drept capitală a Basarabiei, în 1818), pentru a promulga aşezământul.
Din păcate, acest regim n-a avut viaţă lungă. La moartea lui Alexandru I, în 1825, tronul imperial a fost ocupat de Nicolae I, care a lovit în plin autonomia Basarabiei. În 1828, "aşezământul" a fost abrogat, fiind înlocuit cu aşa-numitul"regulament al lui Voronţov", prin care se anulează aproape toate libertăţile politice, economice şi administrative ale provinciei. Intrat în vigoare la 29 ianuarie 1829, regulamentul stabilea că Basarabia va fi condusă şi administrată de guvernatori şi funcţionari ruşi, acordând puteri foarte mari guvernatorului, în timp ce Sfatul Oblastiei (ce înlocuise Înaltul Sfat) se mai reunea doar de două ori pe an pentru a da avize de ordin economic. În acelaşi timp, întrebuinţarea limbii române în actele publice era interzisă. Totuşi, pentru că populaţia era reticentă la a învăţa şi folosi limba ocupanţilor, în 1836 a fost emis un ucaz prin care se tolera, pe o perioadă de şapte ani, folosirea limbii române în justiţie, pentru cei care nu ştiau limba rusă.
În anul 1861, se produce o schimbare în bine în ceea ce priveşte starea ţărănimii, odată cu promulgarea de către ţarul Alexandru al II-lea a unui ucaz de împroprietărire. Acesta stipula că "pământul, fie arabil, fie păşune sau islaz pe care ţăranii îl ţineau în arendă de la proprietari, şi a cărui întindere nu întrece 13 desetine şi 1768 stânjeni pătraţi de familie, devine de drept lotul de împroprietărire al ţăranilor".
O schimbare a sistemului se înregistrează în 1870, odată cu introducerea sistemului zemstvelor şi în Basarabia, adică a autonomiei comunale, judeţene şi provinciale. La scurt timp însă, în 1871, Basarabia a pierdut statutul de provincie privilegiată, devenind gubernie a Imperiului Rus, fiind guvernată autocratic. Statutul de gubernie însemna aplicarea legilor ruse, introducerea instituţiilor corespunzătoare, rusificarea accelerată a administraţiei etc.
Aspecte demografice şi religioase
Un moment important se înregistrează în 1856 când, cele trei judeţe din sudul Basarabiei-Cahul, Ismail şi Bolgrad-au fost restituite Moldovei. Astfel, un teritoriu de peste 10.000 de km˛, având o populaţie de circa 127.000 de oameni, revenea la patria-mamă. Ce-i drept nu pentru mult timp! În 1878, la Congresul de Pace de la Berlin, marile puteri, trecând peste drepturile legitime ale românilor şi în ciuda intervenţiilor energice ale lui Mihail Kogălniceanu şi Ion C. Brătianu, au hotărât ca acest teritoriu să revină, din nou, Rusiei.În catagrafia oficială, realizată în anul 1817, populaţia Basarabiei era cifrată undeva la 482.000 suflete. Până în 1856 numărul locuitorilor a crescut la 990.000, dintre care:736.000 români (74%) şi 254.000 minoritari (ucraineni 12%, evrei 8%, bulgari şi găgăuzi 4, 8%, germani 2, 4%, ţigani 1, 1% etc.). Peste alte trei decenii, populaţia provinciei a crescut la 1.935.412 locuitori, pentru ca la recensământul din 1912 să se consemneze un număr de 2.946.054 locuitori.
Autorităţile ţariste au sprijinit colonizarea străinilor în Basarabia, mai ales în condiţiile în care, în primii ani după 1812, mulţi locuitori au fugit la vest de Prut. Astfel că pe acest teritoriu aveau să se stabilească:germani, bulgari, găgăuzi, ruşi, evrei, ba chiar şi francezi sau elveţieni.
Şi viaţa religioasă din Basarabia după 1812 a fost extrem de tumultuoasă. Prin strădania episcopului Gavriil Bănulescu, la 21 august 1813, ţarul Alexandru I a promulgat ucazul prin care se înfiinţa noua arhiepiscopie a Chişinăului şi Hotinului. Tot el a pus bazele seminarului teologic de la Chişinău şi a tipografiei mitropoliei Chişinăului şi Hotinului. Mitropolitul Gavriil s-a remarcat şi ca un aprig susţinător al autonomiei Basarabiei. Urmaşii săi (Dimitrie Sulima, Irinarh Popov, Antonie Şocotov), deşi ruşi sau ucraineni la origine, au continuat să apere interesele bisericii basarabene. O dovadă este şi faptul că, până la 1871, s-a permis folosirea limbii române în biserică. Situaţia se schimbă odată cu venirea în scaunul episcopal a lui Pavel Lebedev, sub care tendinţa de rusificare a bisericii din Basarabia se accentuează tot mai mult. Acesta a hotărât ca în bisericile şi mănăstirile în care s-a slujit în limba română să se oficieze şi în limba rusă. Acelaşi înalt prelat a adunat "toate cărţile sfinte de pe la bisericile moldoveneşti, tipărite cu litere cirilice în limba moldovenească... la Mitropolia din Chişinău", unde "timp de şapte ani le-a ars, încălzind cu ele palatul mitropolitan". Totodată a hotărât şi desfiinţarea tipografiei, înfiinţată de Gavriil Bănulescu.
O revenire la linia trasată de episcopul Gavriil se înregistrează în timpul episcopilor Serghie Lapidevski, Iacov Piatnicki şi Vladimir, pentru ca în timpul episcopului Serafim să se revină la practicile aplicate de Lebedev. Acesta a impus slujba în limba rusă chiar şi în bisericile de la sate, ceea ce a condus la apariţia sectarismului, de genul inochentismului.
Rusificarea învăţământului
Şi învăţământul a fost afectat de procesul de rusificare. În 1867, limba română a fost interzisă în şcolile publice din Basarabia. Într-o însemnare a unui oficial rus este explicată această măsură:"dacă voim ca Basarabia să se contopească deplin cu Rusia, atunci trebuie prin mijlocul şcolilor să ne grăbim a face ca măcar jumătate din ţăranii moldoveni să devină ruşi. Spre această ţintă tinde tocmai sistemul de învăţământ public, adoptat acum de ocârmuire".Autorităţile au încurajat în schimb deschiderea şcolilor ruseşti sau ale minorităţilor. De aceea nu este de mirare că numărul analfabeţilor din rândul românilor era foarte mare. Nici nu avea cum să fie altfel, dacă din 1865 nu s-a mai tipărit nici un abecedar cu litere latine, până la Marea Unire, iar după 1867 nu s-a mai înfiinţat nici o şcoală în limba română. În 1905, deputatul rus Novicov, într-o interpelare în Duma de la Sankt Petersburg, a cerut cărţi şi şcoli româneşti în Basarabia. Solicitarea sa a fost respinsă pe motiv că locuitorii acestei provincii erau deja rusificaţi şi nu mai aveau nevoie de şcoli în care să se predea în limba română! Şi dacă mai adăugăm că în Biblioteca obştească din Chişinău, care avea peste 20.000 de volume, nu se găsea în anul 1899 nici măcar o lucrare în limba română, ne dăm seama şi mai clar de amploarea procesului de rusificare din învăţământul basarabean.Mişcarea naţională
În ciuda tuturor greutăţilor, Basarabia şi-a păstrat pentru mult timp tradiţiile ei culturale. În primii ani după cedare, când restricţiile nu erau atât de mari, legăturile culturale dintre cele două maluri ale Prutului s-au derulat mai uşor. Publicaţiile româneşti, de felul Curieruluiromânescsau Albina Româneascăerau citite cu mare interes de basarabeni. O bogată activitate au desfăşurat oamenii de litere ca Alexandru Hâjdeu, Alecu Russo, Alexandru Donici, Constantin Stamati, Zamfir Arbore, Ion Sârbu, Alexandru Mateevici etc., unii dintre ei cunoscând consacrarea în Moldova de la vest de Prut.În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atitudinea de împotrivire faţă de procesul de deznaţionalizare a luat şi în Basarabia amploare, în ciuda supravegherii stricte exercitate de autorităţile ţariste. Printre cei care au luat atitudine s-a aflat şi Ion Pelivan, considerat de mulţi ca părintele ideii naţionale româneşti în Basarabia. Alături de el se găseau tineri entuziaşti ca Nicolae Siminei, Alexandru şi Vasile Oatu, Vasile Maho, V. Hartia, N. Florov şi mulţi alţii. Reprezentanţii vechii boierimi pământene, avându-l în frunte pe Pavel Dicescu, înconjurat de Paul Gore, Vladimir Herţa, T. Surduceanu, Vasile Anghel, au revendicat drepturi naţionale pentru români şi au elaborat statutul unei societăţi pentru răspândirea culturii române în Basarabia.
După ce în 1884, a fost editat un ziar românesc, Mesagerul Basarabiei, care însă a avut o existenţă efemeră, tinerii basarabeni, grupaţi în jurul lui N. Gavriliţă şi Pantelimon Halippa, au scos în 1906 gazeta Basarabia, în paginile căreia se găseau revendicările de ordin politic şi social ale românilor. Autorităţile nu au privit cu ochi buni această gazetă şi au luat măsuri dure, mergând de la confiscarea tirajului, interzicerea abonamentelor, şi până la intentarea de procese şi chiar arestarea colaboratorilor, ceea ce a determinat încetarea apariţiei în martie 1907. Însă ce final! Pe prima pagină a ultimului număr era tipărită poezia "Deşteaptă-te române".
Mişcarea naţională s-a mai putut manifesta în revista bisericească Luminătorul, în condiţiile în care episcopul Vladimir era un spirit tolerant şi împăciuitor. În paginile acestei publicaţii, pe lângă articolele cu specific religios, se mai strecurau şi unele social-politice, scrise de Pan Halippa, A. Mateevici sau Teodor Inculeţ.
Dacă la ei acasă nu puteau să-şi afirme "românitatea", românii basarabeni puteau colabora la publicaţii din România. Aşa făceau Tudose Roman şi Iuliu Friptu, colaboratori la Viaţa Românească, Iorgu Tudos, Dumitru Vrabie, Ion Bălteanu, P. Gheorghiu, care scriau la Convorbiri literare, Familia, Sămănătorul.Existau o serie de asociaţii culturale-Milcov, Cercul Basarabenilor-organizate pe teritoriul românesc, şi conduse de români basarabeni (Zamfir Arbore, B.P. Hasdeu, C. Stere) care s-au implicat în lupta pentru drepturi naţionale a locuitorilor dintre Prut şi Nistru. Studenţii basarabeni care studiau la Iaşi, prin intermediul Ligii Culturale, strângeau cărţi şi reviste româneşti, pe care apoi le aduceau clandestin în Basarabia.
Un episod interesant s-a petrecut în 1912, când guvernul ţarist se pregătea să celebreze 100 de ani de la anexarea Basarabiei. Românii au boicotat serbările, ba chiar au îndrăznit să protesteze, avându-i în frunte pe Ion Pelivan şi pe arhimandritul Gurie, care şi-au primit "răsplata" pentru curajul lor:Pelivan a fost nevoit să-şi dea demisia din magistratură, al doilea a fost exilat. Ca o contralovitură, marele istoric Nicolae Iorga publica în acelaşi an lucrarea intitulată "Basarabia noastră", ca o dovadă a preţuirii pe care românii de la vest de Prut o acordau acestui vechi pământ românesc.
În ciuda represiunii, în 1913 a apărut o nouă gazetă românească la Chişinău:CuvântMoldovenesc, avându-l ca director pe acelaşi neobosit Pantelimon Halippa, care puse pe picioare şi o editură, la care erau scoase Calendarul Cuvântului Moldovenesc şi Biblioteca Cuvântului Moldovenesc. Cuvântul..., la care colaborau A. Mateevici, Ion Buzdugan, Ştefan Ciobanu sau Paul Gore, ajunsese la un tiraj de 10.000 de exemplare în timpul războiului, fiind singura publicaţie din Basarabia răspândită pe front şi care publica cântece şi scrisori de la soldaţi.
Bibliografie
Alexandru V. Boldur, Basarabia şi relaţiile româno-ruse, Editura TIMPUL
Ion Nistor, Istoria Basarabiei, ediţia a IVa, Institutul de Arte Grafice şi Editură"Glasul Bucovinei", Cernăuţi, 1924
C. Filipescu, E.N. Giurgea, Basarabia, Consideraţiuni generale, agricole, economice şi statistice, Institutul de Arte Grafice"România Nouă", Chişinău, 1919
Armand Goşu, Basarabia sub ocupaţie ţaristă, în Istoria Basarabiei, de la începuturipână la 1998, coord. Ioan Scurtu, Editura Semne, Bucureşti, 1998
Bogdan Murgescu (coord.), Istoria României în texte, Editura Corint, Bucureşti, 2001
Autor: Bogdan-Alexandru CIACHIR
Copyright © 2006 - 2020 Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul în scris al Publicaţiei Periodice TIMPUL DE DIMINEAŢĂ
Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
|
|
loading...
blog comments powered by Disqus
Din aceeaşi secţiune
Cele mai noi ştiri de azi
Analiză Promo-Lex: Misiunea de pacificare de pe Nistru rămâne una improprie, ineficientă și periculoasă pentru cetățeni
( )
Citeşte tot articolul
Dodon POATE FI DEMIS dacă REFUZĂ să înainteze candidatul la șefia Guvernului, propus de MAJORITATEA parlamentară
( )
Citeşte tot articolul
Impozitarea țigărilor după gradul de risc. Opinia experților din Moldova despre practica SUA
Trei produse de tutun sunt în proces de examinare de către Administrația americană pentru Medicamente și Alimente (FDA) pentru a obține statutul de produs cu risc modificat.
( ) Citeşte tot articolulDOCUMENTE! Furculiță, Bolea, Odnastaloco și Burduja au primite sute de mii de la Moscova printr-un off-shore din Bahamas
Deputatul Iurie Reniță face publice mai multe dovezi din care rezultă că deputații socialiști Corneliu Furculiță, Vasile Bolea, Vladimir Odnostalco și Petru Burduja, ar fi primit bani de la „Exclusiv Media” SRL, companie implicată în spălarea de bani din Federația...
( ) Citeşte tot articolulMaia Sandu: „Dodon nu mai este primit la Kremlin ca un șef de stat, dar ca un funcționar regional”
Ultima vizită a lui Dodon la Moscova a fost una umilitoare pentru noi ca stat suveran.
( ) Citeşte tot articolulCum să prepari cea mai aromată cafea: trucuri și idei
Nimic nu se compară, dis-de-dimineață, cu aroma intensă a unei cafele, care îți trezește simțurile și te încarcă de energie și de bună dispoziție. Tabiet, obicei sau motiv de întâlnire cu prietenii, băutul cafelei vine de pe tărâmuri arabe....
( ) Citeşte tot articolulopinie Schimbarea Constituţiei va transforma R. Moldova în gubernie rusească, legiferată ca stat federativ şi prezidenţial. Planul Moscovei
Prin arderea Declaraţiei de Independenţă faţă de Rusia în aprilie 2009, vechea şi noua nomenclatură pro-rusească de la Chişinău s-a răzbunat pe Mişcarea de Eliberare Naţională (1986-1992) şi pe Primul Parlament, care a îndrăznit să spună pe 27 august 1991 în...
( ) Citeşte tot articolulopinie „Dle Ion Chicu, știam că nu dvs. vă scrieți mesajele pe Facebook, deoarece nu știți a scrie”
( )
Citeşte tot articolul
Iată ce se întâmplă în corp dacă mânânci usturoi cu miere timp de 7 zile!
Stim deja ca usturoiul este considerat unul dintre cele mai sanatoase alimente, insa in combinatie cu mierea de albine naturala, efectul sau este potentat. Potrivit specialistilor, combinatia dintre usturoi si miere consumata pe stomacul gol timp de 7 zile are efecte spectaculoase pentru...
( ) Citeşte tot articolulPodcast / „Acum mai bine de 10 ani, rușii le-au făcut un cadou moldovenilor: embargoul”
În această ediție a podcastului „Caia și Bejan. Călătorii” vorbim despre turismul moldovenesc și despre cel mai important argument în favoarea acestuia: vinurile. O istorie a turismului oenologic din Republica Moldova, care sunt cramele importante din această țară, cine sunt...
( ) Citeşte tot articolulRusia susține că a interceptat două avioane de recunoaștere ale SUA deasupra Mării Negre
( )
Citeşte tot articolul
Horoscopul zilei de azi JOI 6 AUGUST 2020. Ce te inspiră?
Luna in Pesti aduce momente de romantism, iar sextilul cu Jupiter in Capricorn si conjunctia cu Neptun in Pesti accentueaza vibratia visatoare si spiritual in amor. Asteapta-te la o noapte siropoasa, dar binevenita. Ce te inspira? Horoscop zilnic BERBEC (21 martie – 20 aprilie)...
( ) Citeşte tot articolulTragedia din Beirut - un amalgam de corupție și neglijență. Ce legătură are Republica Moldova? Dar pandemia Covid-19?
( )
Citeşte tot articolul
Aerul condiționat îngrașă: Explicația specialiștilor o să te convingă
Temperaturile foarte scăzute şi lipsa de igienă a filtrelor aparatului provoacă diverse afecţiuni- migrene, pneumonii, conjunctivite- şi chiar favorizează îngrăşarea.
( ) Citeşte tot articolulPolonia intenţionează să îşi redeschidă toate şcolile în septembrie, în pofida creşterii numărului de infectări
Polonia intenţionează să îşi redeschidă toate şcolile pe 1 septembrie, a anunţat miercuri ministrul polonez al Educaţiei, în pofida creşterii din ultima perioadă a numărului de persoane infectate cu noul coronavirus, informează Reuters.
( ) Citeşte tot articolul
O fotografie circulă zilele acestea pe internet în care este înfățișată o femeie, însă nu toți oamenii o văd.
( ) Citeşte tot articolulVlahii de pe culmile Alpilor. Urme românesti în Slovenia
- E o nebunie curată să crezi că vlahii au ajuns până în vârful Munţilor Alpi. Dar pe urmă găseşti pe hartă "Vârful Rodica", "Velika Planina" şi mergi acolo să vezi dacă este adevărat. Şi este! Primii locuitori ai Alpilor au fost...
( ) Citeşte tot articolulRusia, „duşmanul natural” al României. Rusia de azi, Uniunea Sovietică de ieri, Rusia dintotdeauna
Actualitatea lui... rămâne un clişeu dătător de dureri de măsele nu numai al redactării, dar şi al cercetării premergătoare unei publicări. Cum textele de referinţă ale Istoriei intelectuale a lumii au profunzimi de Groapa Marianelor sute de ani după ce-au văzut lumina...
( ) Citeşte tot articolulvideo GALERIE FOTO (+18) / Teroare, moarte și devastare în explozia din Beirut
Mulți din cei care au simțit explozia au crezut că a fost detonare nucleară.
( ) Citeşte tot articolulCe este nitratul de amoniu, care a provocat explozia din Beirut. A produs o tragedie uriaşă şi în România
( )
Citeşte tot articolul
Matematica manipulativă a prim-ministrului: cine totuși (nu) a atras în Moldova banii europeni?
( )
Citeşte tot articolul
DOAR ZVON?! - ”BERD - promotor al modifării legislației privind combaterea spălării banilor”
( )
Citeşte tot articolul
Coronavirus R.Moldova, INFORMAȚII OFICIALE: 25.814 de infecții și 810 de persoane decedate
Alte 332 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 8 în Transnistria. Din numărul total de cazuri, 3 sunt de import (Turcia-2, Cehia-1). Numărul total de cazuri COVID-19, în Transnistria constituie 1 569. Bilanțul...
( ) Citeşte tot articolulSuperalimente ale lunii AUGUST pe care e bine sa le consumi
Din punct de vedere calendaristic, august este ultima luna de vara si aduce pe masa oamenilor o multime de alimente care pot face oricand parte dintr-o dieta sanatoasa.
( ) Citeşte tot articolulDacă nu știi rusește, nu ești patriot moldovan!
Fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014.
() Citeşte tot articolulIntelectuali… nepolitizaţi ?!
Moto: Într-o emisiune tv, un grup de comentatori politici discută subiectele care devin la modă în fiecare an la Chişinău, în august, în ajunul Zilei Independenţei R. Moldova: minorităţile neintegrate, limba, istoria, Transnistria, Găgăuzia ş.a.m.d. Recunoscându-se...
() Citeşte tot articolulSă fi fost Chicu premier în anii ’90, când erau la modă extratereștrii...
Pe la începutul anilor ’90, eram student și scriam la un ziar destul de citit la acea vreme. Deși publicația avea un tiraj solid și aborda multe subiecte de interes public, cea mai citită rubrică era Horoscopul. Pe atunci, în R. Moldova, nu exista internet și nu știu de unde redacția...
() Citeşte tot articolulGațcaniada
Ultimele aventuri ale deputatului PSRM, Ștefan Gațcan, n-ar trebui să ne surprindă atât de mult, fiindcă ele nu reprezintă o noutate pentru R. Moldova. Medicul, devenit parlamentar, este doar o figură emblematică a politicului autohton, care a ieșit în evidență în ajunul aniversării a...
() Citeşte tot articolulDe ce fug moldovenii din ţara lor
Pentru mine, partea tristă a sărbătorilor naţionale constă în aceea, că mulţi, prea mulţi moldoveni, nu vor fi acasă pe 27 şi 31 august.
() Citeşte tot articolul
Câte cărți au CITIT cei care CONDUC azi R. Moldova?
Lectura acestui text reclamă anumite eforturi; cine nu e pregătit să le facă e rugat să întoarcă pagina și să caute ceva mai facil.
() Citeşte tot articolulMărturisire de credință
A trecut deja și Duminica Sfintei Cruci. Practic putem spune că a trecut jumătate din post. Pentru că ne-am obișnuit să spunem postul de patruzeci de zile, fără să ne întrebăm de ce anume acest post are de fapt mai mult de atât.
() Citeşte tot articolul
Loading...
Cele mai citite articole Timpul.md
- ZI NEAGRĂ! 2 august 1940 - Stalin creează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Citit de: 25708
- Dacă nu știi rusește, nu ești patriot moldovan! Citit de: 8997
- Tu vezi femeia din fotografie? Daca DA atunci ai un IQ peste medie Citit de: 8281
- Teroare și violență în RASS Moldovenească - 31 iulie 1937 / Marea Teroare în URSS Citit de: 7739
- 131 ani de la moartea Veronicăi Micle, cea mai mare iubire a lui Mihai Eminescu Citit de: 7623
- 17 iulie 1436 - La mulți ani, Chișinău! / Astăzi se împlinesc 584 de ani de la prima atestare Citit de: 96038
- Lecţia practică de gramatică: Trebuise "să aibe"... Citit de: 51239
- CINE SUNT GĂGĂUZII / Rătăciți prin istorie Citit de: 48254
- Scrisoare către tinerii care s-au născut după 1990: totul numai despre minciună Citit de: 29351
- ZI NEAGRĂ! 2 august 1940 - Stalin creează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Citit de: 25708
7 mai în istorie /// 1775 - Bucovina este ruptă din trupul Moldovei prin presiunile Imperiului Austriac asupra turcilor în urma Războiului ruso-turc 1768-1774
Bucovina istorică era, la data anexării ei de către Habsburgi (Imperiul Austriac), o parte constitutivă a Principatului Moldovei. Toponimul slav „Bucovina“ = „Ţara...
Citeşte tot articolulZI ISTORICĂ! 6 mai 1990: Primul „POD DE FLORI” peste Prut (VIDEO - FOTO)
„Podul de flori” este denumirea a două acțiuni care s-au derulat pe malurile râului Prut la începutul anilor 90 ai secolului XX, ca simbol al frăției, dorinței de...
Citeşte tot articolulCrimele Comunismului: „Iartă-mă, scumpule, că te-am născut”, a zis și a aprins lumânarea
După foametea organizată, oasele unor căplăneni, împrăștiate de cioroi și câini vagabonzi nemâncați de stăpânii lor, au fost înhumate într-o groapă...
Citeşte tot articolulVIDEO pe care îl vor uitat - Parada de 1 mai (1941) de la Moscova / FASCIȘTII nemți alături de „frații” lor comuniștii RUȘI
Germania nazista s-a aliat cu Rusia sovietică și cotropit teritorii străine. Propaganda imperialistă rusă încercă din răsputeri să ascundă această realitate.
Citeşte tot articolulPROPAGANDA MOLDOVENISTĂ NU REZISTĂ - MOLDOVENII LUI VASILE LUPU VORBEAU ROMÂNEȘTE
Apare, la Iaşi, în timpul domniei lui Vasile Lupu, „Cartea românească de învățătură de la prăvilele împărătești și de la alte giudețe”, primul cod de...
Citeşte tot articolulPrea puternică să o înghită iadul Siberiei! Povestea de viață a unui OM NEVINOVAT
„Aveam doar 16 ani. Am fost judecată cu proces şi condamnată politic la 10 ani, ca duşman al poporului rus. În lagăr, la Polul îngheţat, foamete cruntă după un război nimicitor, gerul...
Citeşte tot articolul
Dodon încalcă legea / DOVADA FOTO că „șeful” statului NU DĂ DOI BANI pe măsurile de protecție împotriva coronavirusului
Citeşte tot articolul
Băiatul din Orhei care a înjunghiat un copil pentru un joc video a fost CONDAMNAT la 10 ani și 6 luni de închisoare
Citeşte tot articolul
Controlul constituționalității „amenzii COVID-19”: o decizie esențială pentru viitorul Curții Constituționale
Citeşte tot articolul
PUN consideră că PSRM atentează la independeța CCM și cere partenerilor externi să SANCȚIONEZE derapajele socialiștilor
Citeşte tot articolul
Igor Dodon recunoaște că „frații din România” au oferit CEL MAI CONSISENT ajutor
Citeşte tot articolul
Ștergerea urmelor represiunilor sovietice sau cum este transformată sărbătoarea de 9 mai, într-un „adevăr comod”!
Intențiile și acțiunile insistente din ultimii ani ale Rusiei de a rescrie, reinterpreta şi folosi în scopuri politice istoria Celui de-al Doilea Război Mondial, care a schimbat practic...
Citeşte tot articolulVIDEO LIVE / Curtea Constituțională anunță SOARTA creditului rusesc
.jpg)
CCM va anunța astăzi decizia privind sistemul electoral în baza căruia ar urma să fie organizate eventuale alegeri parlamentare anticipate. Judecătorii urmează să se pronunțe,...
Citeşte tot articolulUE atenționează regimul Dodon în legătură cu presiunea asupra CCM. „Sprijinul actual și viitor pentru Moldova va fi reevaluat”
„Uniunea Europeană (UE) urmărește cum Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) este supusă unei presiuni enorme pentru a emite un verdict în favoarea unui împrumut...
Citeşte tot articolulDeputații din PAS scandează: Trăiască, trăiască, trăiască şi-nflorească, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească
Un grup de deputați din PAS au întâmpinat cu scandări „unioniste” ajutorul umanitar oferit de România pentru a ajuta R. Moldova să lupte cu pandemia Covid-19.
Citeşte tot articolulRUȘINOS! Dodon&Chicu au decis ca ajutorul umanitar oferit de România să fie prezentat sub un pod
Ceremonia publică de prezentare a asistenței umanitare consistente acordate de România va avea loc „sub podul de la Telecentru. Șos Hîncești”
Citeşte tot articolulAnatol Șalaru: „Dacă se teme de Dodon precum șoarecele de pisică, Pavel Filip poate lua exemplu judecătorilor de la CCM”
Citeşte tot articolul
FISURI ÎN COALIȚIA PDM-PSRM? / Filip condamnă decizia rușinoasă a regimului Dodon&Chicu de prezentat SUB POD ajutorul umanitar oferit România
Citeşte tot articolul
PR electoral pe SPATELE cetățenilor / Rușii au vrut să ne dea toți banii până la 31 mai, dar Pușcuța a insistat cu octombrie, pentru campania lui Dodon
Ministrul Finanțelor Serghei Pușcuța este cel care a insistat ca a doua tranșă din creditul rusesc să fie eliberată în toamnă, deși Federația Rusă era gata să pună la dispoziția...
Citeşte tot articolul
.jpg)
.jpeg)
.jpg)
.jpg)
