Astăzi 26 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 25 Septembrie 2018
Abonamente

Istorie 11 Septembrie 2017, ora 21:24

istorieCum a apărut temuta tactică germană „Blitzkrieg”

Marime Font

 
 

Strategia care a spulberat Polonia, Olanda, Belgia, Franţa şi Rusia în Al Doilea Război Mondial a fost pusă la punct de generalul german Heinz Guderian. 

Tactica cunoscută ca „doctrina Blitzkrieg" (războiul-fulger) presupune viteză şi cooperare între tancuri, infanterie motorizată şi aviaţie, alături de un sistem eficient de comunicaţii.

Născut în Kulm, în vestul Prusiei, în 1888, Heinz Guderian a intrat în armată la vârsta de 19 ani, după ce urmase mai multe şcoli militare în 1901-1907. În Primul Război Mondial a fost ofiţer, având ocazia să aibă o vedere de ansamblu asupra condiţiilor de luptă. După război a devenit maior şi a fost numit supervizor al tacticilor infanteriei motorizate staţionate în Berlin, devenind conştient de puterea lor.



După ce a adunat ideile unor teoreticieni străluciţi în materie de strategie militară, precum englezul J.F.C. Fuller sau francezul Charles de Gaulle, Guderian a venit cu ideea susţinerii tancurilor de către infanterie, şi nu invers, aşa cum era strategia militară clasică. Aceste idei fuseseră puse în practică, parţial, în Primul Război Mondial, în luptele Germaniei cu Rusia şi Marea Britanie.

În octombrie 1935, Guderian a fost numit comandantul uneia din cele trei divizii Panzer nou-create, pentru ca în 1938 să fie promovat general.

În 1936-1937 a scris renumita lucrare "Achtung! Panzer!", în care a definitivat concepţia lui teoretică despre rolul tancurilor şi a avioanelor în război. El pleda pentru susţinerea reciprocă a avioanelor, a tancurilor şi a infanteriei motorizate, plus un rol decisiv al comunicaţiilor: a ordonat ca fiecare tanc din Germania să aibă echipament radio şi vizual pentru o mai rapidă comunicare.

Forţa pe care Guderian a dat-o Panzerelor germane s-a observat poate cel mai bine în Franţa, atunci când a condus personal atacul din Pădurea Ardeni, ocazie cu care a primit numele de "Heinz cel grăbit".

A comandat apoi Panzerele, în 1941, în Operaţiunea Barbarossa, adică invazia Uniunii Sovietice. După mai multe diferenţe de opinie cu Hitler, a fost demis din funcţiile de conducere.

Guderian a fost prins de americani în 1945 şi a murit în 1954, la vârsta de 66 de ani.

Cum se desfăşura o operaţiune-fulger

După ce a preluat puterea în 1934, Adolf Hitler a ignorant constrângerile militare impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles, a organizat forţe armate terestre şi aeriene şi după ce a aflat de ideile lui Guderian şi a văzut câteva exerciţii în acest sens, a spus că "asta vreau".

Germanii alegeau un punct central al apărării inamice, asupra căruia mobilizau toate forţele: terestre, mecanizate, aeriene, pentru a crea o breşă. Odată realizat acest lucru, comandanţii le spuneau subalternilor ce vor de la ei, iar aceştia erau liberi să aleagă ce metodă vor. Această metodă de comandă era mult mai rapidă decât a adversarilor, care se regrupau mai lent.

Germanii atacau centrele de comunicaţii pentru a instaura haosul decizional în tabăra adversarilor şi apoi atacau „periferiile" armatei inamice. Urma infanteria, care distrugea ultimele centre de rezistenţă.

Punctele slabe ale Blitzkrieg-ului erau terenul accidentat, montan sau împădurit, noroiul şi zăpada, care împiedicau tancurile germane să înainteze la viteză maximă.

Invenţia unui ziarist?

Părerile istoricilor sunt împărţite. Deşi majoritatea cred în Blietzkrieg, mulţi spun că el nu este invenţia germanilor, ci a fost preluat din experienţele militare anterioare. În sprijinul acestor afirmaţii stă faptul că armata germană nu a folosit în niciun document militar numnele de "Blitzkrieg".

Dar de unde a apărut cuvântul? În septembrie 1939, la invazia Poloniei, un reporter al Times a folosit, se pare, termenul pentru a descrie atacul Germaniei.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul