Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 12:11
Abonamente

Opinii & Editoriale 16 Aprilie 2013, ora 06:57    Din editia print

Marime Font

Cum a început Transnistria

La 1 octombrie 1920, un anume T. Stavţev, comandantul grănicerilor sovietici de pe Nistru, emitea o ordonanţă pentru locuitorii din Transnistria. Sovieticii se înstăpâneau din ce în ce mai zdravăn şi balanţa războiului civil din Ucraina începea să încline spre Moscova.

 
 
 

Iar tovarăşul Stavţev închidea frontiera de pe Nistru, de la Dubăsari până la Moghilev-Podolsk cu următoarele cuvinte: „Frontiera română este închisă. Orice treceri peste frontieră sunt oprite sub ameninţarea responsabilităţii după legile din timpurile militare revoluţionare”. Nu prea există multe îndoieli asupra a ceea ce înţelegeau sovieticii prin „legile din timpurile militare revoluţionare” - o judecată sumară şi un glonț în ceafă. Acelaşi tovarăș Stavţev ordona populaţiei „de pe malul Nistrului, precum şi în regiunile vecine cu malul râului, cu case ale căror ferestre au vedere înspre România, de a închide obloanele ferestrelor sau de a împiedica ca lumina să filtreze în afară, astupând ferestrele prin vreo bucată de stofă oarecare”.
Era anul 1920 şi sovieticii nu apucaseră încă să-şi dezvolte tehnicile de închidere a frontierelor, abia erau la începutul experimentelor. O bucată de stofă trebuia să fie de ajuns pentru ca din România să nu se mai vadă nimic de pe malul stâng al Nistrului. Construirea raiului pe pământ conform ideologiei bolşevice se făcea hoţeşte, la adăpostul întunericului. Restul ordonanţei tovarăşului Stavţev se referă la modalitatea de efectuare a percheziţiilor în casele civililor (altă manie de-a sovieticilor de a se ascunde după cuvinte, percheziţiile nu erau altceva decât jafuri practicate de soldaţii roşii). Nu în ultimul rând, Stavţev ordona ca toţi civilii care ar fi refuzat bancnotele sovietice „să fie arestați şi dați în judecata Tribunalului revoluţionar, ca inamici ai Guvernului sovietic, iar averea lor va fi confiscată”. Pe scurt, tovarăşul Stavţev stabilea în câteva rânduri ale unei ordonanţe militare susţinută de puşti şi mitraliere viitorul câtorva sute de mii de români din stânga Nistrului: blocajul total pentru orice fel de relaţie cu România, jaful fără pedeapsă şi impunerea monedei sovietice.

După 12 ani de la ordonanţa lui Stavţev, refugiaţii transnistreni îi înmânau lui Pan Halippa la 30 mai 1932 o scrisoare în care dezvăluiau ce se întâmpla în Transnistria sovietizată, la adăpostul obloanelor trase şi sub ameninţarea armelor. Câteva fragmente din această scrisoare merită reproduse, doar pentru a vedea actualitatea lor: „Vicisitudinile istoriei au vrut ca aceşti români să fie înglobaţi în Uniunea Sovietică, iar începând din anul 1924 să fie destinaţi de către guvernanţii acelei Uniuni pentru a forma o pepinieră pentru creşterea şi cultivarea unei noi generaţii de români comunişti, cu scopul de a-i arunca apoi în momentul oportun în contra fraţilor lor din Statul Român, distrugerea căruia Uniunea Sovietică o urmăreşte. Această pepinieră poartă denumirea de „RASSM”, sau „Republica Moldovenească”, cu capitala provizorie Tiraspol. Potrivit scopului urmărit, Sovietele au înfiinţat şcoli moldoveneşti, în care se predau copiilor moldoveni doctrinele comuniste într-o limbă stâlcită moldovenească de către profesori, adunături de ocazie, căci moldoveni pentru acest scop nu pot găsi”. Am prezentat aici doar două documente din colecţia alcătuită de Vadim Guzun, sub titlul „Chestiunea refugiaţilor de peste Nistru. 1919-1936”, carte ce reuneşte 809 de astfel de mărturii din trecut. Volumul acesta va fi lansat şi la Chişinău, joi 18 aprilie, ora 11:15, la Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii de Stat din Moldova.
 

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md