Atitudini

Cum am trecut de troica din 25 mai

Din fericire, toate evenimentele au beneficiat de o participare înaltă din partea cetățenilor moldoveni. Alegerile din Ucraina au fost validate, s-a votat masiv la cele opt secții deschise pentru cetățenii români din RM, iar recenzorii au prins acasă mare parte dintre respondenții lipsă în faza inițială a recensământului.

Aceste lucruri erau cele mai importante, așadar. Anume participarea, simțul civic al moldovenilor era ceea ce ne interesa. Pe lângă participare, însă, ne interesau și rezultatele. În primul rând, prooccidentalul Petro Poroșenko a fost ales cu 54%, devenind din primul tur președinte al Ucrainei. Printre primele sale declarații se numără și cele cu privire la urgentarea semnării acordului de asociere la Uniunea Europeană, respectiv restabilirea fermă a ordinii în estul Ucrainei, împotriva teroriștilor ruși. Poziția tranșantă a președintelui, în baza căruia se lansase în campanie, având suportul majorității poporului său, se face simțită și după câștigarea scrutinului, dându-ne motive să fim optimiști. Este vital pentru RM să aibă un vecin stabil și previzibil și la est și la nord, susținut de o majoritate largă a poporului său. Iar drumul ales de ucraineni prin avansarea discuțiilor cu UE, respectiv detașarea de CSI, trebuie să fie un reper și pentru noi. Fermitatea este un atu care trebuie să fie deprins de la vecinii noștri.

Celălalt eveniment, respectiv europarlamentarele, au arătat ceea ce Europa vede mai rar: cozi la secțiile de votare. S-ar putea argumenta că acestea s-au format pentru că erau prea puține secții, pur și simplu. Sunt de acord. Dar trebuie să ținem cont de previziunile autorităților române, care estimau aici o participare obișnuită, în baza diverselor scrutine precedente. Nu le putem învinui pe deplin, așadar. Probabil că după această experiență, românii din RM vor fi priviți cu alți ochi, adică drept niște cetățeni români activi care nu-și folosesc pașaportul doar pentru mobilitate europeană. Din alt punct de vedere, însă, românii de aici și-au confirmat preferințele, arătând din nou că ei au nevoie de un idol, de un personaj care să le ofere spectacol și promisiuni, în pofida unor programe și a unor fapte. RM a arătat din nou, precum bine observa jurnalistul Vitalie Cojocari, deconectați de realitatea din România, votând, zic eu, oarecum egoist. Nici măcar pretextul că prin votarea partidului președintelui țării, aceștia votează împotriva stângii, nu este adevărat, or zilele acestea am fost martorii creării unei alianțe de centru-dreapta a celor mai mari partide liberale din România și care nu include partidul președintelui. Cu toate acestea, eu am certitudinea, iar România a demonstrat asta întotdeauna, că românii din RM vor fi tratați la fel indiferent de cine guvernează de la București. Iar asta este, poate, cel mai important.

În fine, recensământul, a decurs, așa cum era de așteptat, cu multe probleme, ambalate în zvonistică, propagandă și greșeli umane mai mult sau mai puțin intenționate. De exemplu, în zona de nord a republicii, au fost observate echipe mobile care în primele zile ale recensământului instigau respondenții să nu răspundă deloc recenzorilor, oferindu-le varii pretexte mincinoase. Ba că recensământul va fi folosit pentru unire cu România, ba că recenzorii vor completa oricum așa cum li se indică, ba că datele vor fi folosite la împărțirea per capita a creditelor luate de guvern de la instituțiile internaționale. Toate astea, în timp ce promotorii identității naționale românești au arătat prin dovezi că unii recenzori aveau fișele pre-completate, nu doreau să lase respondenții să se declare etnici români, sau că politica de partid prevala în raport cu politica națională. Rămâne să vedem rezultatele de peste minimum șase luni, interval în care, indiferent de ce s-a întâmplat între 12 și 25 mai, angajații BNS au de ales între a-și păstra neutralitatea axiologică și între a interveni în mod iresponsabil pe fișele culese. Partea bună, așadar, este că recensământul a avut loc, iar cea mai mare parte din populație a fost chestionată. Partea proastă, însă, este că avem șanse foarte mici de a afla adevărul complet despre cum s-a desfășurat acesta și despre cum vor fi centralizate rezultatele. Nu ne rămâne decât să mizăm, a câta oara, pe conștiința autorităților.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *