Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 18 Septembrie 2018
Abonamente

Bună Dimineața 15 Februarie 2017, ora 12:32    Din editia print

Marime Font

Cum e să fii furat în transportul public. Am pățit-o și eu

O vorbă din popor spune că „ghinionistul dă din groapă în groapă”. Așa și eu - plină de noroc ca broasca de păr. Nenorocul meu este norocul hoților de buzunare care, după cum am observat, tare mă „iubesc”. Nu a trecut nici jumătate de an de când în urma unei călătorii obișnuite în transportul public am rămas fără bani și documente, că săptămâna trecută era să rămân din nou cu ochii în soare.

 
 
 

În urma acestor întâmplări am înțeles cât de pregătiți psihologic, dar și fizic sunt acești hoți. Și ca să vă dați seama cum au loc astfel de jafuri zi de zi în microbuzele noastre, vă voi spune una dintre schemele iscusiților pungași, pe care am simțit-o pe propria piele.

Într-o zi de duminică, veneam de acasă spre Capitală și fiind din nordul țării, punctul meu de sosire este Gara de Nord. Am coborât din microbuzul, în care am călătorit aproape trei ore, pentru a lua un alt transport public ca să ajung la destinația finală. Aveam cu mine o geantă de mână în care îmi țin lucrurile personale, inclusiv portofelul cu bani, și încă o altă geantă mai mare. Mi-am pregătit din timp taxa și am pus portofelul în geantă, crezând că este în siguranță, deoarece am poziționat-o foarte sigur. Credeam eu.



A venit microbuzul numărul 191 și am urcat în el foarte repede, deoarece erau mulți doritori de a urca în urma mea. Am achitat din primele secunde taxa și nu am reușit să fac nici câțiva pași că am simțit brusc cotul unui bărbat, de două ori mai înalt ca mine, pe fața mea. El s-a arătat foarte uimit de cele întâmplate, spunând că e o simplă neatenție din partea lui. Eu care mai nu mi-am pierdut echilibrul după întâlnirea neașteptată cu cotul bărbatului nici nu îmi trecu prin minte că toate aceste mici gesturi sunt de fapt făcute intenționat pentru a mă distrage de la cele ce urmau să se întâmple. Lângă acest domn cu mâini lungi, la propriu și la figurat, era o femeie la fel de înaltă care încă de la bun început mi s-a părut ciudată, deoarece purta un palton negru din piele, foarte lung, care era probabil cu vreo două, trei mărimi mai mari decât ar fi fost necesar. Eu fiind încă frustrată de ce cele întâmplate eram cufundată în fel de fel de gânduri ce au fost brusc întrerupte de o voce din interior, care mi-a spus: „ Irina uită-te în geantă”!

A fost ca un deja vu. Am lăsat privirea în jos spre geantă și mare mi-a fost mirarea când am observat că paltonul doamnei de lângă mine, care stătea foarte strâns apropiată, mi-a acoperit aproape jumătatea genții. Am început agitată să caut în ele ca să depistez dacă îmi lipsește portofelul, ce trebuia să fie într-un loc sigur. Însă, el deja se afla în mâna ei. Femeia văzând că vreau să mă întorc spre ea îmi aruncă în grabă punga cu bani la picioarele mele fără ca măcar să clipească din ochi. Am început involuntar să tremur de situația în care mă pomenisem, încât rămăsesem pentru câteva secunde fără cuvinte. M-am aplecat pentru a-mi ridica de jos lucrul ce îmi aparținea, am verificat dacă este totul așa cum am pus și am încercat să discut cu făptașa.

Am aruncat privirea în sus și am văzut o femeie care își vedea de treabă de parcă nimic nu s-a fi întâmplat. Am întrebat-o cu deosebit curaj cum își permite să mă fure fără să roșească. Dar în cele din urmă, primesc un răspuns care m-a blocat și bulversat pe loc. „Domnișoară nu știu cât e ora”… iar toate celelalte încercări de a dialoga cu ea s-au redus la zero, deoarece nu a binevoit să discute cu mine.

O pregătire psihologică ce m-a lăsat fără cuvinte nu doar pe mine, dar și pe cei care au observat gestul hoaței. După ce toți pasagerii au început să facă zarvă, această pereche brusc a simțit nevoia că trebuie să coboare și așa de parcă nimic nu s-a întâmplat au anunțat șoferul și au coborât fără să se uite în urmă.

Iar eu pe jumătate fericită că am rămas cu bunurile la mine și pe jumătate șocată de cele întâmplate, am strâns la piept punga cu bănuți, răsuflând ușurată că nu am călcat din nou în aceeași groapă.

Cu câtă ușurință păcătuiesc unii oameni fără să se gândească că poate aceștia sunt ultimii bani ai
persoanei pe care o fură, că poate iau de la un om bolnav sau flămând. Ei nu se gândesc deloc, de aceea trebuie să fim atenți și să nu cădem în astfel de scheme ale vânătorilor de bani ușori. Iar paradoxul constă în faptul că ei nu fură de la oameni bogați sau care fac banii ușor, dar de la cei săraci, de la studenții întreținuți de părinți sau de la oameni simpli care trăiesc de la salariu la salariu.

Un articol de: Irina Tabaranu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul