Preşedintele Ciprului, Demetris Christofias, a solicitat vineri un împrumut de 5 miliarde euro Rusiei, după ce, iniţial, ceruse asistenţa Uniunii Europene. Cipru este cunoscut drept poarta de intrare a companiilor ruseşti în Europa.

În mod normal, firmele străine care vor să intre pe piaţa europeană sunt verificate la sânge pentru a se vedea dacă practica lor se conformează standardelor europene în materie de orice, de la modul în care se ţine balanţa contabilă, pentru a se evita evaziunea fiscală, până la personalul angajat, pentru a se împiedica munca la negru. Nu şi în Cipru, unde s-a creat un paradis fiscal în care toţi oamenii de afaceri controversaţi îşi înregistrează firmele. Astăzi, Cipru cere ajutor financiar… din Rusia.

Cipru a fost al şaselea stat – după Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia – care a cerut sprijinul Uniunii Europene pentru a ieşi din criză.

Cipru nu e Italia sau Spania pentru UE

Cipru, o naţiune de aproximativ 800.000 de locuitori, n-ar fi trebuit, teoretic, să aibă probleme în criza datoriilor suverane. Fostă colonie britanică, cu un sistem financiar puternic şi cu o politică relaxată de admitere a investitorilor străini, Ciprul şi-a creat reputaţia de paradis fiscal în care orice interlop poate înregistra o companie off-shore. În pofida acestei politici laxe şi a banilor care ar trebui să curgă în şi prin mica insulă a Afroditei, ceva a mers aproape incredibil de greşit. Cipru a solicitat încă de acum două săptămâni fonduri europene pentru salvarea de la faliment după ce două bănci cipriote, a căror expunere pe Grecia era uriaşă, au înţeles că nu-şi vor mai vedea banii niciodată. Cum la celebrul summit de pe 28-29 iunie Angela Merkel a acceptat, pentru prima oară, ca băncile private spaniole să fie finanţate prin Mecanismul European de Stabilizare fără măsuri de austeritate însoţitoare, Cipru speră la acelaşi tip de tratament. Eroare. Nemţii vor fi acceptând să dea bani italienilor şi spaniolilor fără garanţii, dar nu şi grecilor.

Comuniştii

De parcă n-ar fi fost de-ajuns că este o ţară profund îndatorată, profund coruptă şi falimentară, Ciprul mai are şi un preşedinte comunist. Demetris Christofias, preşedintele ţării (şi unul dintre cei trei preşedinţi participanţi la Consiliul European, ni se spune), este, de asemenea unul dintre liderii partidului comunist Akel şi are relaţii excepţional de strânse la Moscova. „Nu vă temeţi, n-o să aducem comunismul în Cipru, doar pentru că avem relaţii bune cu Rusia", a declarat Christofias vineri, într-o conferinţă de presă alături de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Faptele sunt însă greu de dezminţit.

În slujba Rusiei

Încă de la mijlocul anilor ’70 era un adevăr acceptat de toate statele occidentale că dacă există o „coloană a cincea" sovietică şi, ulterior, rusească, în Europa, aceasta este Grecia. Mai târziu, odată cu extinderea Uniunii Europene, Ciprul s-a înscris, la rândul său, drept unul dintre cei mai importanţi candidaţi. Aproape toţi oligarhii ruşi agreaţi sau nu de Vladimir Putin şi-au înregistrat companiile în Cipru şi derulează afaceri prin aceste companii care nu sunt altceva decât nişte căsuţe poştale. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce îi priveşte pe oligarhii din celelalte ţări (foste) comuniste: românul Dan Voiculescu a condus firma „de comerţ exterior" a Securităţii, Crescent, din Cipru, iar după o ştire publicată săptămâna trecută, Sorin Ovidiu Vântu ar fi redevenit acţionar majoritar al Realităţii TV tot printr-o firmă înregistrată în Cipru.

(După „România Liberă”)