Opinii și Editoriale

Cum negociem si ce schimbam?

Ziua de 29 iulie poate fi comparata cu un geam care, brusc, s-a deschis si prin care, intr-o incapere inchisa, a patruns un val de aer proaspat. Niciodata in toti acesti ani de la declararea Independentei R. Moldova populatia nu a pus o miza atat de mare pe alegerile parlamentare, ca in 2009. Moldova asteapta o schimbare – si nu una cosmetica, ci de esenta, de sistem.

Schimbari de forma s-au mai facut la noi, doar ca, schimbandu-se actorii, piesa ramanea tot veche… De aceea, astazi, raspunderea liderilor politici care vor veni la guvernare este infinit mai mare. Opozitia a facut niste promisiuni; ea a castigat alegerile cu lozincile schimbarii clasei politice, ale demolarii sistemului comunist putred si corupt, ale asigurarii drepturilor omului, libertatii presei, separatiei puterii in stat s.a.m.d. O alta lozinca a Opozitiei a fost cea privind asigurarea transparentei actului de guvernare – lozinca electorala ce i-a adus multe voturi, societatea fiind obosita de guvernarea comunista opaca, inchisa, unde deciziile vitale erau luate de un singur om, in conditii de secretomanie totala. Astfel, votul dat Opozitiei a fost un vot si pentru o guvernare deschisa.

Negocierile care decurg, de peste doua saptamani, intre liderii celor patru partide ce au format Alianta pentru Integrarea Europeana (AIE) au lasat loc pentru unele semne de ingrijorare vizavi de transparenta lor, dar si de atitudinea fata de presa si fata de opinia publica in general. Iar jocul de-a transparenta si lansarea a zeci de variante privind partajarea functiilor ne-au provocat un gust amar… Toti cei patru lideri declarau in cor ca nu au discutat chestiunea partajarii functiilor, in presa insa se strecurau variante care conveneau unora dintre ei. Ca ambiguitatea sa devina si mai ambigua, in hora zvonurilor a fost introdus si ex-premierul Ion Sturza. Asa se face ca, dupa aproape trei saptamani de „negocieri”, opinia publica nu cunoaste mai nimic despre continutul concret al acestora, nici despre variantele de partajare a functiilor – variante care, unele, sunt nu numai discutabile, ci chiar ingrijoratoare.

…Acum urmeaza sa aiba loc negocieri cu Voronin. Si parca dorindu-se ca lucrurile sa devina si mai confuze, s-a lansat „teza” potrivit careia cu Voronin va fi doar un dialog, nu negocieri. Sa i se explice mutului diferenta dintre dialog si negocieri, fiindca eu totuna nu o inteleg. Un lucru insa inteleg clar: discutiile cu Voronin trebuie sa se desfasoare in prezenta presei, dar nu pe sub masa, cu lumina stinsa si microfoanele inchise. Noi, ziaristii, suntem in drept sa stim ce se negociaza, ce cer unii si ce ofera altii, ce plata se cere pentru cele opt voturi necesare alegerii sefului statului s.a.m.d. Dorim sa fim siguri ca asistam la negocieri principiale, dar nu la un troc, in urma caruia ne vom alege cu schimbarea actorilor, nu si a sistemului.
Noi, cei din presa independenta, suntem datori sa solicitam transparenta maxima in chestiunea data si avem nu numai dreptul, dar si obligatia morala sa facem acest lucru. E bine ca liderii AIE sa nu uite ca la victoria lor in alegeri am contribuit si noi, ziaristii; ca, taraneste vorbind, ne-am pus si noi obrazul pentru ei. Mai ales ca avem, din pacate, o experienta trista in acest sens si nu dorim s-o mai traim o data.

In context, doresc sa le mai amintesc acestor lideri un „amanunt”. Echipa ziarului TIMPUL se afla pe baricade din clipa lansarii acestei publicatii – 14 septembrie 2001. Anticomunismul nostru e de o varsta cu regimul Voronin. Nu aceeasi varsta o au si liderii Opozitiei (cu exceptia lui M. Ghimpu). In 2001, nici S. Urecheanu, cel mai „cu vechime” anticomunist din AIE, nu era atat de anticomunist ca astazi. Dorin Chirtoaca abia pornea la drum. Altii au aparut si mai tarziu, iar Marian Lupu se afla chiar pe ultima suta de metri. Suntem in drept deci sa avem unele suspiciuni si sa cerem prezenta presei la negocierile cu Voronin. Fiindca, repet, societatea asteapta schimbari de sistem, nu de figuranti, iar presa si ziaristii trebuie sa aiba rolul de garant al acestor schimbari, dar nu de scripcari ai noii Puteri.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *