Astăzi 18 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 17:48
Abonamente
 
 
 

Economie 21 Iulie 2014, ora 07:21    Din editia print

De ce UE, de ce nu UV? Cum pot agricultorii moldoveni cuceri piața UE?

Marime Font

În timp ce agricultura este un sector de importanță vitală, dar și una dintre cele mai sensibile ramuri ale economiei țării noastre, odată cu semnarea Acordului de Asociere, apare întrebarea în ce măsură agricultorii moldoveni sunt pregătiți să pătrundă pe piața UE. În mod cert, precum o spun chiar experții, pieţele de desfacere din Vest sunt mai sigure în timp, însă pătrunderea acestora este mult mai dificilă din cauza cerințelor înalte și a competiţiei. 

Cum soluționăm problema? Viceministrul Agriculturii, Gheorghe Gaberi, susține că fermierii ar trebui să se asocieze în grupuri de producători, pentru a avea produse mai competitive care să cucerească cu succes pieţele europene.

Până în prezent, au fost aprobate doar 14 cereri de asociere, deși există mai multe cereri care sunt în curs de examinare, procesul fiind unul complex. Totuși, viceministrul Agriculturii consideră că acesta e un început bun, întrucât majoritatea agricultorilor asociaţi obţin produse cu o valoare adăugată ce sunt orientate strict spre export. „De cealaltă parte, dacă în asociaţiile de profil situaţia e mai bună, însă tot departe de nivelul necesar, atunci asocierea la nivel de producere e mult mai complicată. Există încă sindromul de colhoz, dar şi sentimentul exagerat de taină comercială”, recunoaște Gheorghe Gaberi.



Potrivit lui, singurul motiv pentru care fermierii moldoveni se asociază este necesitatea de a obţine informaţii sau pentru consultanţă la întocmirea documentelor, acest tip de asociere fiind unul prea superficial pentru a influenţa starea lor economică. Astfel, de vină ar fi starea psihologică a producătorilor noştri şi pregătirea insuficientă, ceea ce îi împiedică să treacă la alte forme de asociere.


Nu este de ignorat nici cadrul legislativ neadecvat, care ar fi o altă cauză a tergiversării asocierii fermierilor în grupuri de producători. „Era Legea cu privire la cooperativele agricole, dar era o formă de organizare ce mirosea puţin a colhoz și, chiar dacă era bună, oamenii n-o acceptau”, spune Gaberi. Anul trecut a fost elaborată și adoptată Legea cu privire la grupurile de producători, ce prevede asocierea fermierilor, aceștia păstrându-și proprietatea asupra a tot ce le aparţine. Legea stabilește principiile de organizare, recunoaștere și funcţionare a grupurilor de producători agricoli, îmbunătăţirea eficienţei activităţii, planificarea producţiei, concentrarea ofertei și organizarea desfacerii produselor agricole. În urma adoptării acestei legi, agricultorii au început să privească sub alt unghi procesul de asociere.

„Suntem cu 10 ani în urmă în ceea ce privește cerinţele de comercializare a producţiei agricole”

Un alt criteriu care ar determina pătrunderea agricultorilor pe piaţa comunitară ar fi ca aceştia să se conformeze cu standardele Uniunii Europene. Alexandru Slusari, președintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli „UniAgroProtect”, susţine, spre exemplu, că agricultorii noștri nu au mari probleme legate de standardele europene fitosanitare, care sunt chiar mai puţin dure decât cele impuse de Federaţia Rusă. „Întrucât noi utilizăm în agricultură pesticide de 2-3 ori mai puţin decât europenii, nu văd la acest capitol probleme. Cea mai mare problemă este că suntem cu 10 ani în urmă în ceea ce privește cerinţele de comercializare a producţiei agricole”, a spus Alexandru Slusari.
Potrivit lui Alexandru Slusari, cerinţele Uniunii Europene la acest capitol sunt stricte. Spre exemplu, producţia de fructe trebuie să fie sortată, calibrată, ambalată, uniformizată. „Din păcate, avem foarte puţine linii de sortare, de ambalare - 10-12 linii în toată ţara. De aceea, am insistat ca agricultura să fie o ramură strategică de dezvoltare a ţării, pentru că astfel vom putea accesa fonduri europene, care trebuie utilizate în primul rând la îmbunătăţirea infrastructurii în agricultură. Adică, să cumpărăm mai multe linii de sortare, de ambalare, de împachetare, astfel încât în câţiva ani să corespundem standardelor europene ce ţin de comercializarea producţiei agricole”, a subliniat Alexandru Slusari.

Lucru confirmat și de viceministrul Economiei, Octavian Calmâc, care a menționat că deși pe partea de recoltare, plantare suntem deja în linie cu toate tendinţele internaționale, la capitolul spălare, calibrare, etichetare şi comercializarea produselor mai avem de lucrat.
Alexandru Slusari a precizat că, datorită dublării sumelor de subvenţionare a agriculturii, în următorii 3-4 ani problema de postprelucrare a producţiei agricole va dispărea. „Noi decidem cum vom repartiza acești bani, dar în primul rând vor fi alocate surse pentru modernizarea infrastructurii postrecoltare, investiţii în frigidere, linii de sortare, ambalare, împachetare”, a spus președintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli „UniAgroProtect”.

Totodată, foaia de parcurs a Acordului de Asociere prevede posibilitatea de a accesa fondurile europene prin intermediul programului ENPARD, un program European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, destinat ţărilor din imediata vecinătate. „Fermierii și primarii vor putea accesa 120 de milioane de euro – fonduri europene nerambursabile pentru agricultură și dezvoltare rurală, în cadrul programului ENPARD, în perioada 2014-2020”, declara în luna mai comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală Dacian Cioloș.

Mergem în urma trenului

Alexandru Slusari a mai spus că Republica Moldova ar fi avut posibilitatea să acceseze fondurile ENPARD încă din 2013, dacă agricultura era declarată ramură prioritară a economiei naţionale. „Am avut criză politică, apoi doi ani nu am putut să includem agricultura ca ramură prioritară, chiar dacă a fost o condiţie a Uniunii Europene, solicitată încă în februarie trecut. Atunci europenii ne-au spus clar că ne pot ajuta, însă noi am pierdut această șansă. Asta în timp ce Georgia și Armenia deja beneficiază de fondurile ENPARD. Mergem cu întârziere, dar altă cale nu este”, a adăugat Alexandru Slusari.

Serghei Postică, președintele Asociației producătorilor de struguri, a precizat că și-ar dori să crească condițiile de calitate prin construcția caselor de ambalare, de exemplu. „Sperăm astfel să cucerim piața europeană”, spune el. „Din păcate, agricultorii care nu sunt informați văd această asociere ca ceva negativ, cu toate că situația este inversă”, precizează agricultorul Victor Bajireanu.

Menționăm că micii fermieri care nu se implică în comerţ sau alte activităţi comerciale nu trebuie să se conformeze cu anumite standarde. Însă cei care își vând produsele în Republica Moldova sau în afara granițelor vor avea la dispoziţie o perioadă de tranziţie pentru a se pregăti de creșterea treptată a așteptărilor în ceea ce privește siguranţa și calitatea produselor agricole în sectorul lor. Semnarea Acordului de Asociere și a ZSLAC presupune deschiderea pieței europene îndată după semnare, în timp ce piața autohtonă va fi protejată. De asemenea, Acordul nu influențează relațiile cu alte state membre.

Uniunea Europeană acordă Republicii Moldova 120 de milioane de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală, în cadrul programului ENPARD, în perioada 2014-2020. ENPARD este un program similar SAPARD-ului, de care a beneficiat mai mulţi ani România şi alte state la etapa de preaderare la Uniunea Europeană.

Un articol de: Victoria Puiu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md