Astăzi 30 Iulie 2021, Vineri - Ultima actualizare la ora 05:07
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Istorie 3 Mai 2021, ora 09:51

Cum s-a schimbat Basarabia după UNIREA CU ROMÂNIA: „Pe calea regăsirii de sine și a progresului”

Marime Font

„Acei 22 de ani de viață națională în cadrul statului român au dus la progrese enorme pe terenul cultural, social și economic. Analfabetismul, această rușine a stăpânirii țariste, aproape dispare. Reforma agrară făcută în mod egal pentru toate naționalitățile duce la o înflorire a economiei rurale, iar minoritățile din Basarabia se bucură de drepturi de care nu s-au bucurat niciodată sub Ruși. 

Dovada este că, cu toată propaganda comunistă prin numeroși agenți, prin crearea Republicei moldovenești, care de altfel este un indiciu că elementul românesc este predominant chiar între Nistru și Bug, prin înființarea postului de radio-emisiune pentru aceleași scopuri de la Tiraspol, n-a dat rezultate; în Basarabia a domnit liniște perfectă. Iar numeroasele alegeri libere din Basarabia, care au avut un caracter cu adevărat plebiscitar pentru această provincie, cu mulți deputați minoritari, au fost o confirmare strălucită a sentimentelor bune pentru România ale întregii populații din Basarabia”. Protestul d-lui prof. Ștefan Ciobanu, rostit la ședința comisiunilor Afacerilor Streine a Camerei și Senatului, în ședința din 2 Iulie 1940.

Considerând modernitatea/modernizarea drept un amplu şi complex proces de reevaluare a ierarhiei valorilor, a instituţiilor care însoţesc sau preced o creştere social-economică, dar şi un progres intelectual remarcabil1, putem afirma că anul 1918 a constituit nu numai momentul decisiv în făurirea statului naţional unitar român, prin includerea în componenţa sa a tuturor teritoriilor româneşti aflate până atunci sub dominaţie străină2, ci a marcat, totodată, intrarea întregului continent european într-o etapă istorică nouă şi total diferită de perioada antebelică3. Aceasta, deoarece în acel an s-a pronunţat sentinţa definitivă în uriaşul proces istoric dintre stat şi naţiune care, deschis de decenii, s-a judecat în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris din 1919-1920. „Asistăm – menţiona în acest context sociologul Dimitrie Gusti – la înscrierea unui însemnat capitol în istorie: la o înmormântare şi la o înviere. Statul vechi, veşnic agresiv şi cuceritor, bazat, înlăuntru şi în afară, pe simpla putere brutală, a murit, iar statul nou, întemeiat pe o idee, pe ideea naţională şi democratică, i-a luat locul”4. 


Începutul modernizării

Cu referire la România şi, în egală măsură la Basarabia de după Primul Război Mondial, dezvoltarea social-economică, politică şi culturală a decurs în cadrul unui efort prin care s-a încercat „arderea etapelor” parcurse pe drumul modernizării de către statele Europei Occidentale; efortul a fost încununat cu succese incontestabile în varii domenii de activitate, dar a determinat şi o asimilare incompletă, iar uneori chiar distorsionată, a unor aspecte fundamentale ce caracterizau societăţile ţărilor dezvoltate5.

Pentru Basarabia în special, unirea din 1918 a fost precondiţia efortului de modernizare politică, economico-socială şi culturală, efort produs în cadrul procesului de difuzare a unor valori şi forme de organizare instituţională şi economică dinspre Occident prin intermediul factorilor de decizie ai României. Aşa cum afirma preşedintele Consiliului de Miniştri Ion I.C. Brătianu, „România Nouă constituie temelia unei vieţi naţionale, în cadrul căreia se va putea dezvolta de aci înainte în pace şi în fericire întregul neam românesc”6.

Acelaşi Ion I.C. Brătianu menţiona, pe bună dreptate, că Unirea de la 1918 „(...) izvorăşte din puterea de viaţă a poporului român, din vitejia soldaţilor noştri şi din voinţa hotărâtă a românilor de pretutindeni. Ea se întemeiază pe fiinţa însăşi a neamului românesc, care de aproape două mii de ani, în mijlocul tuturor vitregiilor vremii, a ştiut să-şi păstreze neatins caracterul de conştiinţă naţională. Ea se reazimă pe cerinţele istoriei, care îi impun desfiinţarea tuturor graniţelor nedrepte şi nefireşti şi statornicirea statelor după principiile naţionalităţilor. Ea e voită, în fine, de nevoile neamului românesc care nu poate trăi despărţit şi care numai prin unirea laolaltă a tuturor fiilor lui îşi poate îndeplini cu folos pentru omenire şi cu strălucire pentru el misiunea civilizatoare în această parte a lumii”7.

Rolul regelui Ferdinand

Unul dintre promotorii indiscutabili ai acţiunii de modernizare a Basarabiei în primii ani postbelici a fost însuşi regele Ferdinand I (1914-1927) care, prin o serie de decrete-legi, a contribuit efectiv la difuzarea şi implementarea unor elemente esenţiale ale modernităţii europene.

Astfel, cu referire la modernizarea politică, prin decretul regal nr. 3675 din 13 decembrie 1918, corpul electoral al tuturor cetăţenilor români majori din teritoriul vechi al României şi din Basarabia era convocat, pentru prima oară în istoria acestui ţinut, să aleagă „pe circumscripţii electorale, prin vot universal, direct, obligator şi secret, şi pe baza reprezentării proporţionale” numărul de deputaţi şi de senatori stabilit prin acelaşi decret8. Acest prim exerciţiu electoral s-a produs în martie 1919, când, în Basarabia, din circa 506.000 de alegători cu drept de vot, s-au prezentat la urne 386.000, reprezentând 77-78% din total. Au fost aleşi 90 de deputaţi în cadrul scrutinului din zilele de 15, 16 şi 17 martie 1919, şi 37 de senatori în zilele de 20 şi 21 martie. Din cei 90 de deputaţi aleşi, 72 aparţineau Partidului Ţărănesc, iar 18 s-au afiliat Ligii Poporului9.

Precum menţiona ministrul de stat Ion Inculeţ în şedinţa Adunării Deputaţilor, la încheierea acelui prim exerciţiu electoral, „a fost în Basarabia o anchetă făcută de străini. A căzut şi în mâinile mele un exemplar după referatul acesta făcut pentru străini. Ei bine, iată, străinii au constatat că, în Basarabia, alegerile s-au făcut în libertate şi pot fi considerate ca un plebiscit în folosul României”10. În aşa mod, prin alegerile din martie 1919 pentru Adunarea Deputaţilor şi Senatul Noii Românii s-a pus începutul unei vieţi politice şi de partid moderne în Basarabia.

Chiar dacă în perioada ce a urmat, până în februarie 1938, România a trecut printr-un adevărat „carusel guvernamental”, doar în primul deceniu perindându-se la cârma ţării 11 guverne, este în afara oricăror dubii adevărul că, prin legiferarea votului universal, politica intrase efectiv în viaţa cotidiană a populaţiei Basarabiei, aceasta participând, de rând cu toţi cetăţenii României, la 11 alegeri parlamentare în cei 22 de ani ai perioadei interbelice11.

Reforma agrară – şi relaţiile cu Ucraina

Sub aspectul modernizării economice, reforma agrară din 1918-1924 a fost, indiscutabil, cea mai importantă şi apreciată. Indiferent de ideologia de partid îmbrăţişată sau de gradul de influenţă al partidului pe care-l reprezentau în forul legislativ, deputaţii şi senatorii din toate colţurile României au considerat legiferarea reformei agrare drept o îndatorire faţă de ţărănimea care se jertfise în război, iar votul universal şi împroprietărirea au fost înţelese drept două obiective esenţiale, dar ca părţi componente ale unui întreg – democratizarea şi modernizarea societăţii12.

Aşa cum afirmau în acea perioadă preşedintele Consiliului de Miniştri Ion I.C. Brătianu şi ministrul Agriculturii şi Domeniilor Ion Duca, „numai prin împroprietărire se va face ţărănimei dreptatea ce i s-a făgăduit” şi „numai astfel, rezemată pe un popor înstărit şi mulţumit de soarta lui, unitatea naţională va putea să dea roadele ei binefăcătoare”13. Mai mult ca atât, aceiaşi oameni politici şi de stat au insistat cu toată hotărârea „să se ţină seamă de condiţiile speciale ale Basarabiei”, deoarece „datoria noastră este să nu nesocotim aceste deosebiri, spre a putea asigura pe viitor ţinutului de peste Prut un aşezământ agrar temeinic şi o dezvoltare istorică liniştită”14.

În aceeaşi direcţie se înscrie şi efortul factorilor de decizie politică ai României interbelice nu numai de menţinere, ci şi de dezvoltare în continuare a relaţiilor comercial-economice tradiţionale cu Ucraina, chiar dacă Nistrul devenise, după 1918, frontieră de stat între cele două ţări, modificându-i-se prin aceasta regimul obişnuit.

Aşa cum până în aprilie 1919 – perioadă în care Ucraina a reuşit să-şi menţină independenţa politică15 – circulaţia pe Nistru a continuat să se efectueze fără niciun fel de obstacole şi în vederea protejării intereselor economice ale populaţiei Basarabiei, Direcţia generală economică din cadrul guvernului României a decis instituirea, până la unificarea administrativă a ţării, a câte unui serviciu comun de import-export la Iaşi şi Chişinău, iar în vederea dezvoltării schimbului de mărfuri cu Ucraina, aceeaşi Direcţie generală a delegat un reprezentant al său în Ucraina, cu misiunea de creare a unui serviciu economic special16.

O altă decizie a Consiliului de Miniştri al României, adoptată la propunerea ministrului secretar de stat la departamentul industriei şi comerţului, viza acordarea înlesnirilor şi foloaselor Legii pentru încurajarea industriei naţionale societăţii „Hercule”, în intenţia acesteia de înfiinţare a unei fabrici de zahăr în comuna Mândâc din judeţul Soroca17.

Ajutor financiar pentru refacere

Însă până la eforturile de modernizare economică propriu-zisă a Basarabiei, o serie de măsuri au vizat refacerea ei economică şi socială, cauzată de războiul mondial. Respectivele măsuri au fost cu atât mai preţioase cu cât România se afla, în acea perioadă, într-o situaţie extrem de dificilă, având stocul de aur depus în trei state – în Rusia, Germania şi Marea Britanie. Potrivit datelor Guvernatorului Băncii Naţionale a României, I.G. Bibicescu, din 17 februarie 1919, partea cea mai însemnată a acelui tezaur se afla în Rusia, „în sumă de peste lei 315 mln. aur efectiv şi 1,5 mlrd. alte valori şi titluri, tezaur garantat de guvernul Imperial”, guvern care însă fusese, între timp, înlocuit cu un guvern bolşevic. În plus, o altă parte a tezaurului se afla depusă la Reichsbank din Germania, în valoare de lei 80.469.650 aur efectiv, şi 98.105.500 în Marea Britanie, la Bank of England, deci un total de 493.730.430 aur efectiv18.

Aşadar, în pofida enormelor dificultăţi, prin decretul regal din 15 octombrie 1918, creditul de război în sumă de 1,7 miliarde lei a fost sporit cu 300 mln. lei, până la suma totală de 2 miliarde de lei, respectiva sumă urmând a fi acordată populaţiei Basarabiei pentru pagubele de orice fel cauzate de război, precum şi pentru orice alte cheltuieli provocate de război19.

Printr-un alt decret regal, din 1 noiembrie 1918, s-a permis municipiului Chişinău „să contracteze un împrumut până la concurenţa sumei de 10 mln. lei de la orice bancă din ţară şi în cont curent, cu care să se aprovizioneze cu alimente de primă necesitate şi obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte”20.

Societăţi de ajutorare, decrete, credite, subvenţii

În aceeaşi ordine de idei, prin contribuţia directă a reginei Maria a României, în perioada imediat următoare unirii Basarabiei cu România, având în vedere consecinţele sociale extrem de grave produse de anii războiului mondial, a fost înfiinţată Societatea pentru ocrotirea orfanilor de război, având ca scop „adăpostirea, întreţinerea şi educaţia fizică şi morală a orfanilor de război”, cu secţii regionale la Iaşi, Bucureşti, Craiova şi Chişinău, cuprinzând judeţele din întreaga Basarabie21. La scurt timp de la înfiinţare, printr-un decret semnat de regele Ferdinand I, s-a decis acordarea unei subvenţii iniţiale de 10 mln. lei Societăţii „Ocrotirea orfanilor din război”, prin comitetele din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Chişinău22.

Concomitent cu respectiva iniţiativă, printr-un alt decret regal, a fost deschis pe seama Ministerului agriculturii şi domeniilor un credit extraordinar de 1 mln. lei, „spre a se veni în ajutorul centralei cooperativelor basarabene, însărcinată cu aprovizionarea populaţiei din Basarabia”23.

În fine, prin adoptarea statutului Societăţii pe acţiuni „Steaua Basarabiei” cu sediul la Iaşi, s-a urmărit scopul „desfacerii în Basarabia, în condiţiile cele mai avantajoase pentru populaţie, a produselor ce lipsesc acolo, precum petrolul şi derivatele sale, sarea, chibriturile, tutun, scânduri, şindrilă ş.a., precum şi de a aduce din Basarabia diferite produse în Moldova”24.

Acţiune concertată pentru dezvoltarea şcolilor din Basarabia

Învăţământul şi efortul de ridicare a nivelului de cultură al maselor largi ale populaţiei Basarabiei au făcut, indiscutabil, obiectul preocupărilor prioritare ale administraţiei române şi a întregului corp profesoral din România din chiar anul 1918. Având în vedere lipsa acută a materialelor didactice şi a rechizitelor şcolare, printr-un decret al regelui Ferdinand I a fost deschis pe seama bugetului Ministerului cultelor şi instrucţiunii, administraţia Casei şcoalelor, pe exerciţiul financiar 1918-1919, un credit extraordinar de 1 mln. lei pentru procurarea cărţilor didactice, literare, ştiinţifice şi a rechizitelor pentru nevoile şcolilor din Basarabia25.

Potrivit mărturiei din 14 noiembrie 1918 a generalului Artur Văitoianu, pe atunci ministru de Interne, „Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii a trimis în Basarabia în ianuarie curent mai mulţi învăţători, institutori şi profesori, în scopul de a încerca, prin sfaturi, să risipească neîncrederea semănată printre săteni de către bandele bolşevice şi să formeze legătura sufletească cu poporul de peste Prut. Încercarea, pe cât de folositoare, a fost şi îndrăzneaţă, căci aceşti piloni ai culturii şi ai sufletului românesc au păşit imediat în satele încă pline de răzvrătirea bolşevică, fără a se sprijini pe armata ţării, pentru a nu stârni bănuieli, încrezătoare numai în mijloacele proprii. Părăsindu-şi familiile pentru o cauză naţională, ei şi-au primejduit adeseori viaţa. Numai graţie curajului, stăruinţei, destoiniciei şi aleselor lor calităţi, ei au reuşit a se apropia de sufletul basarabeanului care, căpătând încredere în ei, şi-a tânguit lor necazurile şi păsurile, invitându-i adeseori să judece pricinile dintre locuitori. Frumoasele rezultate ale muncii fără preget ce au depus se pot vedea din faptul că mare parte din ei au fost invitaţi de a rămâne printre dânşii”26.

Deşi în privinţa modernizării învăţământului au fost adoptate mai multe decizii, elaborate legi etc., un rol extrem de important în această privinţă l-a jucat decretul regal din 14 august 1918 privind înfiinţarea unor gimnazii pentru ucraineni, evrei, ruşi, bulgari, germani şi alte minorităţi din Basarabia, conţinând, totodată, principiile esenţiale după care era organizat întregul sistem al învăţământului în perioada interbelică, şi anume: a) fiecare naţionalitate locuitoare în Basarabia avea dreptul de a-şi instrui copiii în limba naţională, programa studiului limbii naţionale fiind întocmită de o comisie şcolară a naţionalităţii respective, în conformitate cu principiile hotărâte de directorat şi de ministerul instrucţiunii publice; b) părinţii erau liberi în alegerea şcolii pentru copiii lor; c) în fiecare şcoală, învăţământul consta din trei părţi: 1. partea fundamentală, conţinând obiectele la limba română, istoria românilor, geografia României – toate predate în limba română după programe de stat; 2. obiectele cerute de tipul şcolii şi 3. limba naţionalităţii respective27.

Avându-se în vedere lipsa acută de personal didactic în primii ani postbelici, la 12 septembrie 1918 a fost adoptat decretul-lege cu privire la organizarea şcolilor medii şi a şcolilor normale (pedagogice) din Basarabia. Primele şcoli normale (pedagogice) erau instituite în oraşele Soroca, Cetatea Albă şi Chişinău, ele fiind definite, conform art. 8 al decretului respectiv, drept „instituţii şcolare pedagogice secundare, care au scopul de a pregăti personalul didactic pentru învăţământul primar”.

Durata cursurilor în şcolile normale era de 5 ani. Pentru elevii cei mai silitori şi cu purtare bună, fiecare şcoală normală oferea 100 de burse, câte 20 de fiecare clasă. După absolvirea şcolii, bursierii erau datori să servească în calitate de învăţători pe o durată de cel puţin 5 ani28. Acelaşi decret-lege stabilea şi programa şcolilor normale (pedagogice), incluzând obiectele: religia, limba română, limba naţională, limba franceză, pedagogia cu psihologia şi didactica, istoria, matematica, ştiinţele naturii cu fizica, gospodăria rurală, geografia, medicina populară cu igiena, legislaţia administrativă şi şcolară, datoriile învăţătorului, caligrafia, desenul artistic şi liniar, cântarea şi muzica, gimnastica, lucrul manual şi practica agricolă29.

Reorganizarea justiţiei

Practic, după principii identice a fost reorganizată şi modernizată justiţia în Basarabia după 1918. Prin legea privitoare la organizarea justiţiei în Basarabia, din 6 octombrie 191830, completată ulterior cu Decretul regal pentru organizarea justiţiei în Basarabia din 6 mai 191931, la baza reorganizării acesteia au fost puse două principii esenţiale: a) s-a dat o nouă organizare sistemului judiciar, pus pe baze moderne, conforme cu noile condiţii istorice, şi b) limba oficială în justiţie a devenit limba română, atât în procedura judiciară, cât şi în actele scrise, considerându-se că „numai în modul acesta, marile mase ale poporului român din Basarabia se vor putea bucura de binefacerile unei adevărate justiţii”32. În continuarea aceluiaşi efort de modernizare a justiţiei se înscrie şi decretul-lege din 2 mai 1919 pentru aplicarea în Basarabia a codului penal şi a codului de procedură penală română33.

În şirul altor măsuri de adoptare şi de asimilare a modernităţii europene este de menţionat şi decretul regal din 10 mai 1918, prin care asupra Basarabiei se extindea puterea legii de organizare a personalului administraţiei poştelor, telefoanelor şi telegrafului, a legii de exploatare poştală, telegrafică şi telefonică şi a legii de poştă rurală, în vigoare în România la acea dată. Întru executarea decretului în cauză, printr-o lege specială a fost acordat un credit de 6.871.210 lei pe seama direcţiei generale a PTT din cadrul Ministerului de Interne, pentru înfiinţarea şi întreţinerea serviciului poştal, telegrafic şi telefonic în Basarabia până la 1 aprilie 191934.

Printr-un alt decret regal, din 7 iulie 1918, începând cu 1 septembrie 1918, în Basarabia sistemul metric de măsuri şi greutăţi devenea sistemul legal35. Este suficient de remarcat că, până în 1918, în Basarabia erau utilizate măsurile vechi pentru lungime, volum şi greutăţi, provenind din Evul mediu. Bunăoară, lungimile erau măsurate cu cotul moldovenesc, arşinul, stânjenul sau cu vârsta; volumul – cu ocaua moldovenească, cu vadra moldovenească sau cu chila (pentru pâine); iar greutăţile erau măsurate cu funtul, cu ocaua sau cu pudul36.

Ministerul industriei şi comerţului era însărcinat să stabilească, prin decizie ministerială, echivalentele legale între cele două sisteme. De asemenea, pe seama şi la dispoziţia Ministerului industriei şi comerţului se deschidea un credit de 2 mln. lei, în vederea procurării etaloanelor şi măsurilor necesare primăriilor şi comercianţilor, precum şi pentru salarizarea birourilor de măsuri şi greutăţi37.

Inspectoratul Sanitar al Basarabiei

În cadrul dezbaterilor asupra importanţei şi semnificaţiei perioadei interbelice din istoria Basarabiei, argumentul cel mai des invocat îl constituie proverbiala „palmă a jandarmului român”. Mai rar însă se invocă – sau chiar se omite cu desăvârşire – faptul că organizarea sanitară în Basarabia, în sensul modern al cuvântului, inclusiv primele vaccinări în masă contra bolilor infecţioase, se datorează anume prezenţei trupelor române şi în special comisarului general al Basarabiei, generalului corp de armată Artur Văitoianu.

Astfel, prin ordonanţa nr. 14 din 7 iulie 1918 a Comisarului General al Basarabiei, „văzând starea sanitară rea a Basarabiei şi că tifosul exantematic continuă a fi foarte întins”, generalul a dispus crearea Inspectoratului Sanitar al Basarabiei – „instituţie cu caracter civilo-militar, pentru combaterea bolilor contagioase din Basarabia şi, implicit, de a organiza serviciul sanitar în Basarabia, punând în legătură această organizare locală cu gruparea mare a familiei româneşti, cu organizarea sanitară din Regat”38.

Pe de altă parte, prin ordonanţa nr. 25 din 30 iulie 1918, acelaşi Comisar General al Basarabiei a dispus vaccinarea întregii populaţii contra holerei, luându-se totodată măsuri de poliţie sanitară la frontiera Nistrului. Aşa cum s-a relatat, toate vaccinările au fost efectuate gratuit, încununându-se de un real succes39.

În fine, nu însă şi în ultimul rând, prin adoptarea decretului-lege nr. 122 din 12/25 ianuarie 1919, Basarabia interbelică a beneficiat de o organizare statistică pe baze moderne, noua Direcţie generală a statisticii având atribuţiile de „a culege, examina, verifica, coordona, comunica şi publica toate datele statistice privitoare la teritoriu, populaţie, agricultură, comerţ, industrie, finanţe, circulaţie şi în general la toate ramurile de activitate economică şi de bogăţie a regatului României”40. Graţie aceleiaşi noi organizări a statisticii, la 29 decembrie 1930, pe teritoriul întregii Românii, inclusiv în Basarabia, s-a desfăşurat cel mai amplu recensământ al populaţiei care, prin amploarea, profunzimea şi veridicitatea datelor culese, nu a mai fost depăşit de nici un alt recensământ organizat ulterior41.

„Sub gospodăria românească de 22 de ani, Basarabia a făcut reale progrese pe toate tărâmurile și în toate ramurile”

În concluzia celor expuse constatăm că perioada cuprinsă între cele două războaie mondiale a însemnat un drum ascendent al societăţii româneşti, statul naţional unitar român înregistrând progrese esenţiale incontestabile în efortul de modernizare politică, economico-socială şi culturală, cu efecte benefice în toate provinciile sale istorice. Reformele din anii 1918-1924 au schimbat în mod radical vechile structuri sociale, economice şi politice, dând naştere unei noi Românii, foarte diferite de cea de până la 1918. Așa cum pe bună dreptate menționa prof. Ion Nistor, „sub gospodăria românească de 22 de ani, Basarabia a făcut reale progrese pe toate tărâmurile și în toate ramurile de îndeletnicire administrativă, culturală, socială și economică. Grija părintească pentru înflorirea și propășirea ei a constituit una din principalele preocupări ale statului român întregit”42.

Totodată, la fel de indiscutabil este şi faptul că, alături de numeroasele şi diversele ei împliniri, perioada interbelică a cunoscut şi tot atâtea umbre şi chiar eşecuri. Aceasta deoarece, aşa cum consemna marele diplomat Nicolae Titulescu, dacă înainte de Primul Război Mondial România a avut pace, dar n-a avut dreptate, atunci după Primul Război Mondial, România a avut dreptate, în sensul că i s-a recunoscut unitatea naţională, dar n-a mai avut pace43. În plus, perioada interbelică a fost prea scurtă pentru a putea produce transformări radicale, astfel încât procesele de modernizare economico-socială, de industrializare s-au manifestat preponderent la nivel urban, unde locuia doar 1/5 din populaţie, în timp ce societatea românească, în marea ei majoritate, a rămas în stadiul accentuării polarizării economice şi sociale, fiind încă departe de etapa predominării civilizaţiei industriale, a diminuării discrepanţelor şi a preponderenţei claselor mijlocii în viaţa economică44.

Şi totuşi, în pofida tuturor dificultăţilor şi limitelor inerente unei perioade istorice prea scurte şi zbuciumate şi chiar dacă reprezentanţii de marcă ai intelectualităţii româneşti interbelice au fost perfect conştienţi de faptul că „nu vom putea face nimic complet, ci de-abia vom curăţa drumul pentru alţii” (Vasile Pârvan, 1919)45, cert este faptul că, raportată la perioada de până la 1918 şi, mai ales, la ceea ce a urmat după august-septembrie 1944, perioada circumscrisă de cele două războaie mondiale apare ca „veacul de aur” al ţărilor Europei de Est, inclusiv al României cu provinciile istorice în componenţa ei.

Note:
1. Enciclopedia universală Britannica. Vol. 10. Coord.: Ilieş Câmpeanu, Cornelia Marinescu, Editura Litera, Bucureşti, 2010, pp. 271-272; Alexis Nouss, Modernitatea. Traducere din franceză de Viorica Popescu şi Gheorghe Crăciun, Editura Paralela 45, F.l., 2000; Sergiu Tămaş, Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civică. Ed. a II-a rev. şi ad., Casa de editură şi presă „Şansa” SRL, Bucureşti, 1996, pp. 340-341.
2. Vezi Emmanuel de Martonne, La nouvelle Roumanie dans la nouvelle Europe, Tipografia Curţii Regale, Bucureşti, 1922, 20 p.
3. Istoria secolului XX. Vol. I: Sfârşitul „lumii europene” (1900-1945). Sub redacţia: Serge Berstein şi Pierre Milza. Traducere: Marius Ioan, Editura BIC ALL, Bucureşti, partea I, II; I.Saizu şi Al. Tacu, Europa economică interbelică, Institutul European, Iaşi, 1997.
4. Dimitrie Gusti, Problema naţiunii, în „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială”, an. I, nr. 2-3, iulie-octombrie 1919, p. 548.
5. Detalii la Andrei Josan, Economia României interbelice în context european, Editura ASE, Bucureşti, 2004, pp. 139-160.
6. „Monitorul Oficial”, nr. 212, 13/26 decembrie 1918, p. 3750.
7. „Monitorul Oficial”, nr. 212, 13/26 decembrie 1918, pp. 3749-3750.
8. „Monitorul Oficial”, nr. 213, 14/27 decembrie 1918, p. 3781.
9. „Dezbaterile Adunării Deputaţilor”, nr. 23, şedinţa din 30 decembrie 1919, p. 313.
10. „Dezbaterile Adunării Deputaţilor”, nr. 12, şedinţa din 13 decembrie 1919, p. 119.
11. Ioan Scurtu, Civilizaţia românească interbelică (1918-1940), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008, p. 174, 185.
12. Svetlana Suveică, Basarabia în primul deceniu interbelic (1918-1928): modernizare prin reforme, Editura Pontos, Chişinău, 2010, p. 130.
13. „Monitorul Oficial”, nr. 214, 15/28 decembrie 1918, p. 3814.
14. „Monitorul Oficial”, nr. 220, 22 decembrie 1918 / 4 ianuarie 1919, p. 4016.
15. Vezi Nicolae Smadu, Frontul sanitar pe Nistru şi epidemiile din Basarabia, Imprimeria Statului, Chişinău, 1922, pp. 30-31.
16. „Monitorul Oficial”, nr. 117, 17/30 august 1918, p. 1840.
17. „Monitorul Oficial”, nr. 155, 3/16 octombrie 1918, p. 2640.
18. „Monitorul Oficial”, nr. 252, 8/21 februarie 1919, pp. 5173-5184.
19. „Monitorul Oficial”, nr. 167, 17/30 octombrie 1918, p. 2002.
20. „Monitorul Oficial”, nr. 181, 3/16 noiembrie 1918, p. 3165.
21. „Monitorul Oficial”, nr. 19, 22 aprilie/5 mai 1918, pp. 239-243.
22. „Monitorul Oficial”, nr. 239, 20 ianuarie/2 februarie 1919, p. 4684.
23. „Monitorul Oficial”, nr. 226, 4/17 ianuarie 1919, p. 4230.
24. „Monitorul Oficial”, nr. 172, 23 octombrie/5 noiembrie 1918, pp. 3010-3012.
25. „Monitorul Oficial”, nr. 252, 8/21 februarie 1919, p. 5136.
26. „Monitorul Oficial”, nr. 209, 9/22 decembrie 1918, pp. 3681-3682.
27. „Monitorul Oficial”, nr. 117, 17/30 august 1918, pp. 1838-1840.
28. „Monitorul Oficial”, nr. 154, 2/15 octombrie 1918, pp. 2628-2630.
29. Ibidem, p. 2630.
30. „Monitorul Oficial”, nr. 160, 9/22 octombrie 1918, pp. 2748-2759.
31. „Monitorul Oficial”, nr. 16, 6 mai 1919, p.891-902; „Monitorul Oficial”, nr. 18, 9 mai 1919, pp. 996-1007.
32. „Monitorul Oficial”, nr. 160, 9/22 octombrie 1918, p. 2756.
33. „Monitorul Oficial”, nr. 15, 4 mai 1919, p. 813.
34. „Monitorul Oficial”, nr. 35, 12/15 mai 1918, p. 448.
35. „Monitorul Oficial”, nr. 165, 14/27 octombrie 1918, pp. 2853-2854.
36. Calendarul Basarabiei pe 1931. Întocmit de H.Block şi A.Cândea, Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, Chişinău, F.a., p. 1, 31-32.
37. „Monitorul Oficial”, nr. 165, 14/27 octombrie 1918, p. 2854.
38. Nicolae Smadu, Privire generală asupra organizării şi stării sanitare din Basarabia. Dela înfiinţarea Inspectoratului până azi. Anii 1918-1920, Imprimeria Statului, Chişinău, 1920, p. 9-10, 22.
39. Ibidem, p. 25.
40. „Monitorul Oficial”, nr. 50, 20 iunie 1919, pp. 2853-2855.
41. Detalii la Vladimir Trebici, Dr. Sabin Manuilă, organizatorul statisticii ştiinţifice în România, în Sabin Manuilă: Istorie şi demografie. Studii privind societatea românească între secolele XVI-XX. Coordonatori: Sorina Bolovan, Ioan Bolovan, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Română, Cluj-Napoca, 1995, pp. 7-25.
42. Ion Nistor, Istoria Basarabiei. Ediție și studiu bio-bibliografic de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, București, 1991, p. 335.
43. Cf. România şi Europa între cele două Conferinţe de pace de la Paris: 1919-1920 şi 1947. Masă rotundă (Prezentare selectivă), în Cursurile de Vară ale Universităţii Nicolae Iorga. Vălenii de Munte, ediţia 2004, Editura Libertas, Ploieşti, 2005, p. 142.
44. Andrei Josan, Economia României interbelice în context european, Editura ASE, Bucureşti, 2004, pp.139-140.
45. Cf. Luminiţa Iacob, Modernizare-europenism. Vol. II. Percepţie, trăire, identitate etnică, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1995, p. 92.

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Politică 30 Iulie 2021, ora: 04:40

Igor Grosu este noul președinte al Parlamentului. BECS nu are niciun candidat ,,Noi avem 32 de candidați, dar nu participăm

Igor Grosu este noul președinte al Parlamentului. BECS nu are niciun candidat ,,Noi avem 32 de candidați, dar nu participăm

Președintele interimar al PAS, Igor Grosu, a fost ales ieri și propus în funcția de președinte al Parlamentului de la Chișinău. Anunțul a fost făcut de către deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, iar în scurt timp va avea loc și procedura de vot.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 13:56

Un avion s-a prăbușit peste o casă în Ucraina. Au decedat patru persoane

Un avion s-a prăbușit peste o casă în Ucraina. Au decedat patru persoane

Patru persoane au decedat după ce un avion s-a prăbușit peste o casă din Ucraina. Conform informațiilor furnizate de autoritățile ucrainene, cei patru oameni care au decedat ar putea fi cetățeni străini.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 13:31

Socialiștii se plâng la Curtea Constituțională

Socialiștii se plâng la Curtea Constituțională

Socialiștii se plâng în fața Curții Constituționale, care astăzi urmează să decidă dacă terenul Stadionului Republican din Chișinău cu o suprafață de peste 5 hectare va rămâne în proprietatea statului sau va fi vândut Ambasadei SUA în Republica Moldova.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 11:38

Dodon a revenit din călătoria de lux la Chișinău noaptea trecută. Răspunsul ofițerului de pază ,,De-atâta”

Dodon a revenit din călătoria de lux la Chișinău noaptea trecută. Răspunsul ofițerului de pază ,,De-atâta”

Socialistul Igor Dodon, a revenit din călătoria sa de lux la Chișinău noaptea trecută. Acesta a fost foarte atent să nu fie observat de către jurnaliști, și a trecut cu familia prin sala delegațiilor oficiale, ca și la plecare.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 11:19

29 iulie - Ziua imnului Național al României. Timp de trei ani a fost și imnul național al Republicii Moldova

29 iulie - Ziua imnului Național al României. Timp de trei ani a fost și imnul național al Republicii Moldova

Ziua imnului naţional al României – “Deşteaptă-te române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848 – este sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 29 Iulie 2021, ora: 10:52

Socialiștii organizează protest la Parlament: Sunt supărați că nu mai pot fura Stadionul Republican împreună cu Șor

Socialiștii organizează protest la Parlament: Sunt supărați că nu mai pot fura Stadionul Republican împreună cu Șor

Socialiștii anunță un protest în fața Parlamentului Republicii Moldova cu subiectul „Stadionul rămâne Republican”. Se va întâmpla cu ora înainte de ședința plenară propriu-zisă. Organizatorii își propun să joace badminton, să bea cafea...

( ) Citeşte tot articolul

Criza 29 Iulie 2021, ora: 06:30

Veaceslav Ioniță despre legea privind piața produselor petroliere: ”Este un lobby brutal din partea marilor companii

Veaceslav Ioniță despre legea privind piața produselor petroliere: ”Este un lobby brutal din partea marilor companii

 Proiectul de modificare a legii privind piața produselor petroliere, propus de PAS și suspus dezbaterilor chiar în aceste momente, este un lobby brutal din partea marilor companii și este continuarea procesului de monopolizare a pieței inițiat de ANRE, iar PAS ar trebui să...

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 29 Iulie 2021, ora: 05:45

SĂNĂTATE Alimentele care ne răcoresc

Alimentele care ne răcoresc

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 17:47

Din cauza temperaturilor înalte, somonii din fluviul Columbiei rămân fără piele

Din cauza temperaturilor înalte, somonii din fluviul Columbiei rămân fără piele

Somonii din fluviul Columbia au fost expuși la temperaturi de nesuportat în apă, din cauza cărora pielea lor a început să se desprindă, ca și cum ar fi fost fierți de vii.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 15:17

VIDEO: Procesiune cu zeci de mii de credincioși în Ucraina, cu ocazia celebrării a 1033 de ani de la creştinarea Rusiei kievene

VIDEO: Procesiune cu zeci de mii de credincioși în Ucraina, cu ocazia celebrării a 1033 de ani de la creştinarea Rusiei kievene

Zeci de mii de credincioşi ortodocşi ucraineni au participat marţi la o procesiune religioasă în capitala ucraineană cu ocazia celebrării a 1033 de ani de la creştinarea Rusiei kievene, eveniment marcat în mod tradiţional la 28 iulie, astfel încât şi pentru miercuri este programată...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 13:22

Nordul Italiei se confruntă cu noi inundații. Unii locuitorii sunt blocați în case

Nordul Italiei se confruntă cu noi inundații. Unii locuitorii sunt blocați în case

Nordul Italiei se confruntă cu noi inundații. În urma acestora au dus și la alunecări de teren și pagube materiale. În plus, mulți oameni au rămas blocați în propriile locuințe, după ce casele le-au fost parțial acoperite de bolovanii aduși de ape, informează B1 TV.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 12:50

Militarii și carabinierii ar putea reveni pe străzile din Chișinău. Decizia CESP

Militarii și carabinierii ar putea reveni pe străzile din Chișinău. Decizia CESP

Decizia CESP de ieri, menționează că militarii și carabinierii ar putea reveni pe străzile din Chișinău. Cauza ar fi că în municipiu se înregistrează o creștere a cazurilor de Covid-19.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 12:17

Deputata socialistă Alla Darovannaia este obligată de instanță să-și ceară scuze de la Ala Nemerenco

Deputata socialistă Alla Darovannaia este obligată de instanță să-și ceară scuze de la Ala Nemerenco

Deputata socialistă Alla Darovannaia este obligată de instanță să dezmintă informațiile precum că consiliera prezidențială în domeniul sănătății Ala Nemerenco precum că ar fi primit ilegal diploma de master. Și de asemenea să-și ceară scuze. Recent, Darovannaia a venit cu...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 28 Iulie 2021, ora: 11:51

Joe Biden avertizează că dacă vom ajunge la un război adevărat, va fi din cauza unui atac cibernetic

Joe Biden avertizează că dacă vom ajunge la un război adevărat, va fi din cauza unui atac cibernetic

Președintele american Joe Biden a avertizat marți că, dacă Statele Unite vor intra într-un "război adevărat" cu o "putere majoră", ar putea fi ca urmare a unui atac cibernetic asupra țării, subliniind că Washingtonul consideră China și Rusia ca fiind...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)