Astăzi 17 Iunie 2019, Luni - Ultima actualizare la 16 Iunie 2019
Abonamente

Actualitate 3 Mai 2019, ora 10:51

Cum s-a schimbat Basarabia după unirea cu România: „Pe calea regăsirii de sine și a progresului”

Marime Font

„Acei 22 de ani de viață națională în cadrul statului român au dus la progrese enorme pe terenul cultural, social și economic. Analfabetismul, această rușine a stăpânirii țariste, aproape dispare. Reforma agrară făcută în mod egal pentru toate naționalitățile duce la o înflorire a economiei rurale, iar minoritățile din Basarabia se bucură de drepturi de care nu s-au bucurat niciodată sub Ruși. Dovada este că, cu toată propaganda comunistă prin numeroși agenți, prin crearea Republicei moldovenești, care de altfel este un indiciu că elementul românesc este predominant chiar între Nistru și Bug, prin înființarea postului de radio-emisiune pentru aceleași scopuri de la Tiraspol, n-a dat rezultate; în Basarabia a domnit liniște perfectă. Iar numeroasele alegeri libere din Basarabia, care au avut un caracter cu adevărat plebiscitar pentru această provincie, cu mulți deputați minoritari, au fost o confirmare strălucită a sentimentelor bune pentru România ale întregii populații din Basarabia”. Protestul d-lui prof. Ștefan Ciobanu, rostit la ședința comisiunilor Afacerilor Streine a Camerei și Senatului, în ședința din 2 Iulie 1940.

Considerând modernitatea/modernizarea drept un amplu şi complex proces de reevaluare a ierarhiei valorilor, a instituţiilor care însoţesc sau preced o creştere social-economică, dar şi un progres intelectual remarcabil1, putem afirma că anul 1918 a constituit nu numai momentul decisiv în făurirea statului naţional unitar român, prin includerea în componenţa sa a tuturor teritoriilor româneşti aflate până atunci sub dominaţie străină2, ci a marcat, totodată, intrarea întregului continent european într-o etapă istorică nouă şi total diferită de perioada antebelică3. Aceasta, deoarece în acel an s-a pronunţat sentinţa definitivă în uriaşul proces istoric dintre stat şi naţiune care, deschis de decenii, s-a judecat în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris din 1919-1920. „Asistăm – menţiona în acest context sociologul Dimitrie Gusti – la înscrierea unui însemnat capitol în istorie: la o înmormântare şi la o înviere. Statul vechi, veşnic agresiv şi cuceritor, bazat, înlăuntru şi în afară, pe simpla putere brutală, a murit, iar statul nou, întemeiat pe o idee, pe ideea naţională şi democratică, i-a luat locul”4. 

Începutul modernizării


Cu referire la România şi, în egală măsură la Basarabia de după Primul Război Mondial, dezvoltarea social-economică, politică şi culturală a decurs în cadrul unui efort prin care s-a încercat „arderea etapelor” parcurse pe drumul modernizării de către statele Europei Occidentale; efortul a fost încununat cu succese incontestabile în varii domenii de activitate, dar a determinat şi o asimilare incompletă, iar uneori chiar distorsionată, a unor aspecte fundamentale ce caracterizau societăţile ţărilor dezvoltate5.

Pentru Basarabia în special, unirea din 1918 a fost precondiţia efortului de modernizare politică, economico-socială şi culturală, efort produs în cadrul procesului de difuzare a unor valori şi forme de organizare instituţională şi economică dinspre Occident prin intermediul factorilor de decizie ai României. Aşa cum afirma preşedintele Consiliului de Miniştri Ion I.C. Brătianu, „România Nouă constituie temelia unei vieţi naţionale, în cadrul căreia se va putea dezvolta de aci înainte în pace şi în fericire întregul neam românesc”6.

Acelaşi Ion I.C. Brătianu menţiona, pe bună dreptate, că Unirea de la 1918 „(...) izvorăşte din puterea de viaţă a poporului român, din vitejia soldaţilor noştri şi din voinţa hotărâtă a românilor de pretutindeni. Ea se întemeiază pe fiinţa însăşi a neamului românesc, care de aproape două mii de ani, în mijlocul tuturor vitregiilor vremii, a ştiut să-şi păstreze neatins caracterul de conştiinţă naţională. Ea se reazimă pe cerinţele istoriei, care îi impun desfiinţarea tuturor graniţelor nedrepte şi nefireşti şi statornicirea statelor după principiile naţionalităţilor. Ea e voită, în fine, de nevoile neamului românesc care nu poate trăi despărţit şi care numai prin unirea laolaltă a tuturor fiilor lui îşi poate îndeplini cu folos pentru omenire şi cu strălucire pentru el misiunea civilizatoare în această parte a lumii”7.

Rolul regelui Ferdinand

Unul dintre promotorii indiscutabili ai acţiunii de modernizare a Basarabiei în primii ani postbelici a fost însuşi regele Ferdinand I (1914-1927) care, prin o serie de decrete-legi, a contribuit efectiv la difuzarea şi implementarea unor elemente esenţiale ale modernităţii europene.

Astfel, cu referire la modernizarea politică, prin decretul regal nr. 3675 din 13 decembrie 1918, corpul electoral al tuturor cetăţenilor români majori din teritoriul vechi al României şi din Basarabia era convocat, pentru prima oară în istoria acestui ţinut, să aleagă „pe circumscripţii electorale, prin vot universal, direct, obligator şi secret, şi pe baza reprezentării proporţionale” numărul de deputaţi şi de senatori stabilit prin acelaşi decret8. Acest prim exerciţiu electoral s-a produs în martie 1919, când, în Basarabia, din circa 506.000 de alegători cu drept de vot, s-au prezentat la urne 386.000, reprezentând 77-78% din total. Au fost aleşi 90 de deputaţi în cadrul scrutinului din zilele de 15, 16 şi 17 martie 1919, şi 37 de senatori în zilele de 20 şi 21 martie. Din cei 90 de deputaţi aleşi, 72 aparţineau Partidului Ţărănesc, iar 18 s-au afiliat Ligii Poporului9.

Precum menţiona ministrul de stat Ion Inculeţ în şedinţa Adunării Deputaţilor, la încheierea acelui prim exerciţiu electoral, „a fost în Basarabia o anchetă făcută de străini. A căzut şi în mâinile mele un exemplar după referatul acesta făcut pentru străini. Ei bine, iată, străinii au constatat că, în Basarabia, alegerile s-au făcut în libertate şi pot fi considerate ca un plebiscit în folosul României”10. În aşa mod, prin alegerile din martie 1919 pentru Adunarea Deputaţilor şi Senatul Noii Românii s-a pus începutul unei vieţi politice şi de partid moderne în Basarabia.

Chiar dacă în perioada ce a urmat, până în februarie 1938, România a trecut printr-un adevărat „carusel guvernamental”, doar în primul deceniu perindându-se la cârma ţării 11 guverne, este în afara oricăror dubii adevărul că, prin legiferarea votului universal, politica intrase efectiv în viaţa cotidiană a populaţiei Basarabiei, aceasta participând, de rând cu toţi cetăţenii României, la 11 alegeri parlamentare în cei 22 de ani ai perioadei interbelice11.

Reforma agrară – şi relaţiile cu Ucraina

Sub aspectul modernizării economice, reforma agrară din 1918-1924 a fost, indiscutabil, cea mai importantă şi apreciată. Indiferent de ideologia de partid îmbrăţişată sau de gradul de influenţă al partidului pe care-l reprezentau în forul legislativ, deputaţii şi senatorii din toate colţurile României au considerat legiferarea reformei agrare drept o îndatorire faţă de ţărănimea care se jertfise în război, iar votul universal şi împroprietărirea au fost înţelese drept două obiective esenţiale, dar ca părţi componente ale unui întreg – democratizarea şi modernizarea societăţii12.

Aşa cum afirmau în acea perioadă preşedintele Consiliului de Miniştri Ion I.C. Brătianu şi ministrul Agriculturii şi Domeniilor Ion Duca, „numai prin împroprietărire se va face ţărănimei dreptatea ce i s-a făgăduit” şi „numai astfel, rezemată pe un popor înstărit şi mulţumit de soarta lui, unitatea naţională va putea să dea roadele ei binefăcătoare”13. Mai mult ca atât, aceiaşi oameni politici şi de stat au insistat cu toată hotărârea „să se ţină seamă de condiţiile speciale ale Basarabiei”, deoarece „datoria noastră este să nu nesocotim aceste deosebiri, spre a putea asigura pe viitor ţinutului de peste Prut un aşezământ agrar temeinic şi o dezvoltare istorică liniştită”14.

În aceeaşi direcţie se înscrie şi efortul factorilor de decizie politică ai României interbelice nu numai de menţinere, ci şi de dezvoltare în continuare a relaţiilor comercial-economice tradiţionale cu Ucraina, chiar dacă Nistrul devenise, după 1918, frontieră de stat între cele două ţări, modificându-i-se prin aceasta regimul obişnuit.

Aşa cum până în aprilie 1919 – perioadă în care Ucraina a reuşit să-şi menţină independenţa politică15 – circulaţia pe Nistru a continuat să se efectueze fără niciun fel de obstacole şi în vederea protejării intereselor economice ale populaţiei Basarabiei, Direcţia generală economică din cadrul guvernului României a decis instituirea, până la unificarea administrativă a ţării, a câte unui serviciu comun de import-export la Iaşi şi Chişinău, iar în vederea dezvoltării schimbului de mărfuri cu Ucraina, aceeaşi Direcţie generală a delegat un reprezentant al său în Ucraina, cu misiunea de creare a unui serviciu economic special16.

O altă decizie a Consiliului de Miniştri al României, adoptată la propunerea ministrului secretar de stat la departamentul industriei şi comerţului, viza acordarea înlesnirilor şi foloaselor Legii pentru încurajarea industriei naţionale societăţii „Hercule”, în intenţia acesteia de înfiinţare a unei fabrici de zahăr în comuna Mândâc din judeţul Soroca17.

Ajutor financiar pentru refacere

Însă până la eforturile de modernizare economică propriu-zisă a Basarabiei, o serie de măsuri au vizat refacerea ei economică şi socială, cauzată de războiul mondial. Respectivele măsuri au fost cu atât mai preţioase cu cât România se afla, în acea perioadă, într-o situaţie extrem de dificilă, având stocul de aur depus în trei state – în Rusia, Germania şi Marea Britanie. Potrivit datelor Guvernatorului Băncii Naţionale a României, I.G. Bibicescu, din 17 februarie 1919, partea cea mai însemnată a acelui tezaur se afla în Rusia, „în sumă de peste lei 315 mln. aur efectiv şi 1,5 mlrd. alte valori şi titluri, tezaur garantat de guvernul Imperial”, guvern care însă fusese, între timp, înlocuit cu un guvern bolşevic. În plus, o altă parte a tezaurului se afla depusă la Reichsbank din Germania, în valoare de lei 80.469.650 aur efectiv, şi 98.105.500 în Marea Britanie, la Bank of England, deci un total de 493.730.430 aur efectiv18.

Aşadar, în pofida enormelor dificultăţi, prin decretul regal din 15 octombrie 1918, creditul de război în sumă de 1,7 miliarde lei a fost sporit cu 300 mln. lei, până la suma totală de 2 miliarde de lei, respectiva sumă urmând a fi acordată populaţiei Basarabiei pentru pagubele de orice fel cauzate de război, precum şi pentru orice alte cheltuieli provocate de război19.

Printr-un alt decret regal, din 1 noiembrie 1918, s-a permis municipiului Chişinău „să contracteze un împrumut până la concurenţa sumei de 10 mln. lei de la orice bancă din ţară şi în cont curent, cu care să se aprovizioneze cu alimente de primă necesitate şi obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte”20.

Societăţi de ajutorare, decrete, credite, subvenţii

În aceeaşi ordine de idei, prin contribuţia directă a reginei Maria a României, în perioada imediat următoare unirii Basarabiei cu România, având în vedere consecinţele sociale extrem de grave produse de anii războiului mondial, a fost înfiinţată Societatea pentru ocrotirea orfanilor de război, având ca scop „adăpostirea, întreţinerea şi educaţia fizică şi morală a orfanilor de război”, cu secţii regionale la Iaşi, Bucureşti, Craiova şi Chişinău, cuprinzând judeţele din întreaga Basarabie21. La scurt timp de la înfiinţare, printr-un decret semnat de regele Ferdinand I, s-a decis acordarea unei subvenţii iniţiale de 10 mln. lei Societăţii „Ocrotirea orfanilor din război”, prin comitetele din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Chişinău22.

Concomitent cu respectiva iniţiativă, printr-un alt decret regal, a fost deschis pe seama Ministerului agriculturii şi domeniilor un credit extraordinar de 1 mln. lei, „spre a se veni în ajutorul centralei cooperativelor basarabene, însărcinată cu aprovizionarea populaţiei din Basarabia”23.

În fine, prin adoptarea statutului Societăţii pe acţiuni „Steaua Basarabiei” cu sediul la Iaşi, s-a urmărit scopul „desfacerii în Basarabia, în condiţiile cele mai avantajoase pentru populaţie, a produselor ce lipsesc acolo, precum petrolul şi derivatele sale, sarea, chibriturile, tutun, scânduri, şindrilă ş.a., precum şi de a aduce din Basarabia diferite produse în Moldova”24.

Acţiune concertată pentru dezvoltarea şcolilor din Basarabia

Învăţământul şi efortul de ridicare a nivelului de cultură al maselor largi ale populaţiei Basarabiei au făcut, indiscutabil, obiectul preocupărilor prioritare ale administraţiei române şi a întregului corp profesoral din România din chiar anul 1918. Având în vedere lipsa acută a materialelor didactice şi a rechizitelor şcolare, printr-un decret al regelui Ferdinand I a fost deschis pe seama bugetului Ministerului cultelor şi instrucţiunii, administraţia Casei şcoalelor, pe exerciţiul financiar 1918-1919, un credit extraordinar de 1 mln. lei pentru procurarea cărţilor didactice, literare, ştiinţifice şi a rechizitelor pentru nevoile şcolilor din Basarabia25.

Potrivit mărturiei din 14 noiembrie 1918 a generalului Artur Văitoianu, pe atunci ministru de Interne, „Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii a trimis în Basarabia în ianuarie curent mai mulţi învăţători, institutori şi profesori, în scopul de a încerca, prin sfaturi, să risipească neîncrederea semănată printre săteni de către bandele bolşevice şi să formeze legătura sufletească cu poporul de peste Prut. Încercarea, pe cât de folositoare, a fost şi îndrăzneaţă, căci aceşti piloni ai culturii şi ai sufletului românesc au păşit imediat în satele încă pline de răzvrătirea bolşevică, fără a se sprijini pe armata ţării, pentru a nu stârni bănuieli, încrezătoare numai în mijloacele proprii. Părăsindu-şi familiile pentru o cauză naţională, ei şi-au primejduit adeseori viaţa. Numai graţie curajului, stăruinţei, destoiniciei şi aleselor lor calităţi, ei au reuşit a se apropia de sufletul basarabeanului care, căpătând încredere în ei, şi-a tânguit lor necazurile şi păsurile, invitându-i adeseori să judece pricinile dintre locuitori. Frumoasele rezultate ale muncii fără preget ce au depus se pot vedea din faptul că mare parte din ei au fost invitaţi de a rămâne printre dânşii”26.

Deşi în privinţa modernizării învăţământului au fost adoptate mai multe decizii, elaborate legi etc., un rol extrem de important în această privinţă l-a jucat decretul regal din 14 august 1918 privind înfiinţarea unor gimnazii pentru ucraineni, evrei, ruşi, bulgari, germani şi alte minorităţi din Basarabia, conţinând, totodată, principiile esenţiale după care era organizat întregul sistem al învăţământului în perioada interbelică, şi anume: a) fiecare naţionalitate locuitoare în Basarabia avea dreptul de a-şi instrui copiii în limba naţională, programa studiului limbii naţionale fiind întocmită de o comisie şcolară a naţionalităţii respective, în conformitate cu principiile hotărâte de directorat şi de ministerul instrucţiunii publice; b) părinţii erau liberi în alegerea şcolii pentru copiii lor; c) în fiecare şcoală, învăţământul consta din trei părţi: 1. partea fundamentală, conţinând obiectele la limba română, istoria românilor, geografia României – toate predate în limba română după programe de stat; 2. obiectele cerute de tipul şcolii şi 3. limba naţionalităţii respective27.

Avându-se în vedere lipsa acută de personal didactic în primii ani postbelici, la 12 septembrie 1918 a fost adoptat decretul-lege cu privire la organizarea şcolilor medii şi a şcolilor normale (pedagogice) din Basarabia. Primele şcoli normale (pedagogice) erau instituite în oraşele Soroca, Cetatea Albă şi Chişinău, ele fiind definite, conform art. 8 al decretului respectiv, drept „instituţii şcolare pedagogice secundare, care au scopul de a pregăti personalul didactic pentru învăţământul primar”.

Durata cursurilor în şcolile normale era de 5 ani. Pentru elevii cei mai silitori şi cu purtare bună, fiecare şcoală normală oferea 100 de burse, câte 20 de fiecare clasă. După absolvirea şcolii, bursierii erau datori să servească în calitate de învăţători pe o durată de cel puţin 5 ani28. Acelaşi decret-lege stabilea şi programa şcolilor normale (pedagogice), incluzând obiectele: religia, limba română, limba naţională, limba franceză, pedagogia cu psihologia şi didactica, istoria, matematica, ştiinţele naturii cu fizica, gospodăria rurală, geografia, medicina populară cu igiena, legislaţia administrativă şi şcolară, datoriile învăţătorului, caligrafia, desenul artistic şi liniar, cântarea şi muzica, gimnastica, lucrul manual şi practica agricolă29.

Reorganizarea justiţiei

Practic, după principii identice a fost reorganizată şi modernizată justiţia în Basarabia după 1918. Prin legea privitoare la organizarea justiţiei în Basarabia, din 6 octombrie 191830, completată ulterior cu Decretul regal pentru organizarea justiţiei în Basarabia din 6 mai 191931, la baza reorganizării acesteia au fost puse două principii esenţiale: a) s-a dat o nouă organizare sistemului judiciar, pus pe baze moderne, conforme cu noile condiţii istorice, şi b) limba oficială în justiţie a devenit limba română, atât în procedura judiciară, cât şi în actele scrise, considerându-se că „numai în modul acesta, marile mase ale poporului român din Basarabia se vor putea bucura de binefacerile unei adevărate justiţii”32. În continuarea aceluiaşi efort de modernizare a justiţiei se înscrie şi decretul-lege din 2 mai 1919 pentru aplicarea în Basarabia a codului penal şi a codului de procedură penală română33.

În şirul altor măsuri de adoptare şi de asimilare a modernităţii europene este de menţionat şi decretul regal din 10 mai 1918, prin care asupra Basarabiei se extindea puterea legii de organizare a personalului administraţiei poştelor, telefoanelor şi telegrafului, a legii de exploatare poştală, telegrafică şi telefonică şi a legii de poştă rurală, în vigoare în România la acea dată. Întru executarea decretului în cauză, printr-o lege specială a fost acordat un credit de 6.871.210 lei pe seama direcţiei generale a PTT din cadrul Ministerului de Interne, pentru înfiinţarea şi întreţinerea serviciului poştal, telegrafic şi telefonic în Basarabia până la 1 aprilie 191934.

Printr-un alt decret regal, din 7 iulie 1918, începând cu 1 septembrie 1918, în Basarabia sistemul metric de măsuri şi greutăţi devenea sistemul legal35. Este suficient de remarcat că, până în 1918, în Basarabia erau utilizate măsurile vechi pentru lungime, volum şi greutăţi, provenind din Evul mediu. Bunăoară, lungimile erau măsurate cu cotul moldovenesc, arşinul, stânjenul sau cu vârsta; volumul – cu ocaua moldovenească, cu vadra moldovenească sau cu chila (pentru pâine); iar greutăţile erau măsurate cu funtul, cu ocaua sau cu pudul36.

Ministerul industriei şi comerţului era însărcinat să stabilească, prin decizie ministerială, echivalentele legale între cele două sisteme. De asemenea, pe seama şi la dispoziţia Ministerului industriei şi comerţului se deschidea un credit de 2 mln. lei, în vederea procurării etaloanelor şi măsurilor necesare primăriilor şi comercianţilor, precum şi pentru salarizarea birourilor de măsuri şi greutăţi37.

Inspectoratul Sanitar al Basarabiei

În cadrul dezbaterilor asupra importanţei şi semnificaţiei perioadei interbelice din istoria Basarabiei, argumentul cel mai des invocat îl constituie proverbiala „palmă a jandarmului român”. Mai rar însă se invocă – sau chiar se omite cu desăvârşire – faptul că organizarea sanitară în Basarabia, în sensul modern al cuvântului, inclusiv primele vaccinări în masă contra bolilor infecţioase, se datorează anume prezenţei trupelor române şi în special comisarului general al Basarabiei, generalului corp de armată Artur Văitoianu.

Astfel, prin ordonanţa nr. 14 din 7 iulie 1918 a Comisarului General al Basarabiei, „văzând starea sanitară rea a Basarabiei şi că tifosul exantematic continuă a fi foarte întins”, generalul a dispus crearea Inspectoratului Sanitar al Basarabiei – „instituţie cu caracter civilo-militar, pentru combaterea bolilor contagioase din Basarabia şi, implicit, de a organiza serviciul sanitar în Basarabia, punând în legătură această organizare locală cu gruparea mare a familiei româneşti, cu organizarea sanitară din Regat”38.

Pe de altă parte, prin ordonanţa nr. 25 din 30 iulie 1918, acelaşi Comisar General al Basarabiei a dispus vaccinarea întregii populaţii contra holerei, luându-se totodată măsuri de poliţie sanitară la frontiera Nistrului. Aşa cum s-a relatat, toate vaccinările au fost efectuate gratuit, încununându-se de un real succes39.

În fine, nu însă şi în ultimul rând, prin adoptarea decretului-lege nr. 122 din 12/25 ianuarie 1919, Basarabia interbelică a beneficiat de o organizare statistică pe baze moderne, noua Direcţie generală a statisticii având atribuţiile de „a culege, examina, verifica, coordona, comunica şi publica toate datele statistice privitoare la teritoriu, populaţie, agricultură, comerţ, industrie, finanţe, circulaţie şi în general la toate ramurile de activitate economică şi de bogăţie a regatului României”40. Graţie aceleiaşi noi organizări a statisticii, la 29 decembrie 1930, pe teritoriul întregii Românii, inclusiv în Basarabia, s-a desfăşurat cel mai amplu recensământ al populaţiei care, prin amploarea, profunzimea şi veridicitatea datelor culese, nu a mai fost depăşit de nici un alt recensământ organizat ulterior41.

„Sub gospodăria românească de 22 de ani, Basarabia a făcut reale progrese pe toate tărâmurile și în toate ramurile”

În concluzia celor expuse constatăm că perioada cuprinsă între cele două războaie mondiale a însemnat un drum ascendent al societăţii româneşti, statul naţional unitar român înregistrând progrese esenţiale incontestabile în efortul de modernizare politică, economico-socială şi culturală, cu efecte benefice în toate provinciile sale istorice. Reformele din anii 1918-1924 au schimbat în mod radical vechile structuri sociale, economice şi politice, dând naştere unei noi Românii, foarte diferite de cea de până la 1918. Așa cum pe bună dreptate menționa prof. Ion Nistor, „sub gospodăria românească de 22 de ani, Basarabia a făcut reale progrese pe toate tărâmurile și în toate ramurile de îndeletnicire administrativă, culturală, socială și economică. Grija părintească pentru înflorirea și propășirea ei a constituit una din principalele preocupări ale statului român întregit”42.

Totodată, la fel de indiscutabil este şi faptul că, alături de numeroasele şi diversele ei împliniri, perioada interbelică a cunoscut şi tot atâtea umbre şi chiar eşecuri. Aceasta deoarece, aşa cum consemna marele diplomat Nicolae Titulescu, dacă înainte de Primul Război Mondial România a avut pace, dar n-a avut dreptate, atunci după Primul Război Mondial, România a avut dreptate, în sensul că i s-a recunoscut unitatea naţională, dar n-a mai avut pace43. În plus, perioada interbelică a fost prea scurtă pentru a putea produce transformări radicale, astfel încât procesele de modernizare economico-socială, de industrializare s-au manifestat preponderent la nivel urban, unde locuia doar 1/5 din populaţie, în timp ce societatea românească, în marea ei majoritate, a rămas în stadiul accentuării polarizării economice şi sociale, fiind încă departe de etapa predominării civilizaţiei industriale, a diminuării discrepanţelor şi a preponderenţei claselor mijlocii în viaţa economică44.

Şi totuşi, în pofida tuturor dificultăţilor şi limitelor inerente unei perioade istorice prea scurte şi zbuciumate şi chiar dacă reprezentanţii de marcă ai intelectualităţii româneşti interbelice au fost perfect conştienţi de faptul că „nu vom putea face nimic complet, ci de-abia vom curăţa drumul pentru alţii” (Vasile Pârvan, 1919)45, cert este faptul că, raportată la perioada de până la 1918 şi, mai ales, la ceea ce a urmat după august-septembrie 1944, perioada circumscrisă de cele două războaie mondiale apare ca „veacul de aur” al ţărilor Europei de Est, inclusiv al României cu provinciile istorice în componenţa ei.

Note:
1. Enciclopedia universală Britannica. Vol. 10. Coord.: Ilieş Câmpeanu, Cornelia Marinescu, Editura Litera, Bucureşti, 2010, pp. 271-272; Alexis Nouss, Modernitatea. Traducere din franceză de Viorica Popescu şi Gheorghe Crăciun, Editura Paralela 45, F.l., 2000; Sergiu Tămaş, Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civică. Ed. a II-a rev. şi ad., Casa de editură şi presă „Şansa” SRL, Bucureşti, 1996, pp. 340-341.
2. Vezi Emmanuel de Martonne, La nouvelle Roumanie dans la nouvelle Europe, Tipografia Curţii Regale, Bucureşti, 1922, 20 p.
3. Istoria secolului XX. Vol. I: Sfârşitul „lumii europene” (1900-1945). Sub redacţia: Serge Berstein şi Pierre Milza. Traducere: Marius Ioan, Editura BIC ALL, Bucureşti, partea I, II; I.Saizu şi Al. Tacu, Europa economică interbelică, Institutul European, Iaşi, 1997.
4. Dimitrie Gusti, Problema naţiunii, în „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială”, an. I, nr. 2-3, iulie-octombrie 1919, p. 548.
5. Detalii la Andrei Josan, Economia României interbelice în context european, Editura ASE, Bucureşti, 2004, pp. 139-160.
6. „Monitorul Oficial”, nr. 212, 13/26 decembrie 1918, p. 3750.
7. „Monitorul Oficial”, nr. 212, 13/26 decembrie 1918, pp. 3749-3750.
8. „Monitorul Oficial”, nr. 213, 14/27 decembrie 1918, p. 3781.
9. „Dezbaterile Adunării Deputaţilor”, nr. 23, şedinţa din 30 decembrie 1919, p. 313.
10. „Dezbaterile Adunării Deputaţilor”, nr. 12, şedinţa din 13 decembrie 1919, p. 119.
11. Ioan Scurtu, Civilizaţia românească interbelică (1918-1940), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008, p. 174, 185.
12. Svetlana Suveică, Basarabia în primul deceniu interbelic (1918-1928): modernizare prin reforme, Editura Pontos, Chişinău, 2010, p. 130.
13. „Monitorul Oficial”, nr. 214, 15/28 decembrie 1918, p. 3814.
14. „Monitorul Oficial”, nr. 220, 22 decembrie 1918 / 4 ianuarie 1919, p. 4016.
15. Vezi Nicolae Smadu, Frontul sanitar pe Nistru şi epidemiile din Basarabia, Imprimeria Statului, Chişinău, 1922, pp. 30-31.
16. „Monitorul Oficial”, nr. 117, 17/30 august 1918, p. 1840.
17. „Monitorul Oficial”, nr. 155, 3/16 octombrie 1918, p. 2640.
18. „Monitorul Oficial”, nr. 252, 8/21 februarie 1919, pp. 5173-5184.
19. „Monitorul Oficial”, nr. 167, 17/30 octombrie 1918, p. 2002.
20. „Monitorul Oficial”, nr. 181, 3/16 noiembrie 1918, p. 3165.
21. „Monitorul Oficial”, nr. 19, 22 aprilie/5 mai 1918, pp. 239-243.
22. „Monitorul Oficial”, nr. 239, 20 ianuarie/2 februarie 1919, p. 4684.
23. „Monitorul Oficial”, nr. 226, 4/17 ianuarie 1919, p. 4230.
24. „Monitorul Oficial”, nr. 172, 23 octombrie/5 noiembrie 1918, pp. 3010-3012.
25. „Monitorul Oficial”, nr. 252, 8/21 februarie 1919, p. 5136.
26. „Monitorul Oficial”, nr. 209, 9/22 decembrie 1918, pp. 3681-3682.
27. „Monitorul Oficial”, nr. 117, 17/30 august 1918, pp. 1838-1840.
28. „Monitorul Oficial”, nr. 154, 2/15 octombrie 1918, pp. 2628-2630.
29. Ibidem, p. 2630.
30. „Monitorul Oficial”, nr. 160, 9/22 octombrie 1918, pp. 2748-2759.
31. „Monitorul Oficial”, nr. 16, 6 mai 1919, p.891-902; „Monitorul Oficial”, nr. 18, 9 mai 1919, pp. 996-1007.
32. „Monitorul Oficial”, nr. 160, 9/22 octombrie 1918, p. 2756.
33. „Monitorul Oficial”, nr. 15, 4 mai 1919, p. 813.
34. „Monitorul Oficial”, nr. 35, 12/15 mai 1918, p. 448.
35. „Monitorul Oficial”, nr. 165, 14/27 octombrie 1918, pp. 2853-2854.
36. Calendarul Basarabiei pe 1931. Întocmit de H.Block şi A.Cândea, Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, Chişinău, F.a., p. 1, 31-32.
37. „Monitorul Oficial”, nr. 165, 14/27 octombrie 1918, p. 2854.
38. Nicolae Smadu, Privire generală asupra organizării şi stării sanitare din Basarabia. Dela înfiinţarea Inspectoratului până azi. Anii 1918-1920, Imprimeria Statului, Chişinău, 1920, p. 9-10, 22.
39. Ibidem, p. 25.
40. „Monitorul Oficial”, nr. 50, 20 iunie 1919, pp. 2853-2855.
41. Detalii la Vladimir Trebici, Dr. Sabin Manuilă, organizatorul statisticii ştiinţifice în România, în Sabin Manuilă: Istorie şi demografie. Studii privind societatea românească între secolele XVI-XX. Coordonatori: Sorina Bolovan, Ioan Bolovan, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Română, Cluj-Napoca, 1995, pp. 7-25.
42. Ion Nistor, Istoria Basarabiei. Ediție și studiu bio-bibliografic de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, București, 1991, p. 335.
43. Cf. România şi Europa între cele două Conferinţe de pace de la Paris: 1919-1920 şi 1947. Masă rotundă (Prezentare selectivă), în Cursurile de Vară ale Universităţii Nicolae Iorga. Vălenii de Munte, ediţia 2004, Editura Libertas, Ploieşti, 2005, p. 142.
44. Andrei Josan, Economia României interbelice în context european, Editura ASE, Bucureşti, 2004, pp.139-140.
45. Cf. Luminiţa Iacob, Modernizare-europenism. Vol. II. Percepţie, trăire, identitate etnică, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1995, p. 92.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 22:26

 Ce este în fond Uniunea Europeană? Vom afla poate răspunsul analizând ce a fost Uniunea Sovietică. URSS era condusă de 15 persoane ne-alese, care se numeau unele pe altele și nu trebuiau să dea socoteală nimănui. Uniunea Europeană este condusă de două duzini de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 22:18

Maia Sandu: Decizia de anulare a mandatului de arest pe numele lui Renato Usatîi, ridică mari semne de întrebare

Maia Sandu: Decizia de anulare a mandatului de arest pe numele lui Renato Usatîi, ridică mari semne de întrebare

Imediat după eliberarea lui Renato Usatîi a urmat reacția prim-ministrei R.Moldova dnei Maia Sandu. Potrivit acesteia „decizia de astăzi, de anulare a mandatului de arest pe numele lui Renato Usatîi, ridică mari semne de întrebare”.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 22:14

BREAKING NEWS /// Renato Usatîi a fost eliberat de PCCOCS

BREAKING NEWS /// Renato Usatîi a fost eliberat de PCCOCS

Procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) l-au eliberat pe președintele „Partidului Nostru”, Renato Usatîi. Renato Usatîi, ieșit din sediul Procuraturii, a promis susținătorilor care l-au aclamat că...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 22:12

OPINIE /// Usatîi va fi principalul contracandidat al lui Igor Dodon la prezidenţiale

OPINIE ///  Usatîi va fi principalul contracandidat al lui Igor Dodon la prezidenţiale

Analistul politic Dionis Cenuşă consideră că Renato Usatîi va deveni fi principalul contracandidat al lui Igor Dodon la prezidenţialele din 2020, după ce liderul formaţiunii politice „Partidul Nostru” a revenit în Republica Moldova.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 22:09

Alertă cu bombă la Aeroportul Internațional Chișinău. Pasagerii sunt evacuați

Alertă cu bombă la Aeroportul Internațional Chișinău. Pasagerii sunt evacuați

Alertă cu bombă la Aeroportul Internațional Chișinău. Poliția este pe loc, iar pasagerii au fost evacuați.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 20:17

Înainte de Cernobîl a fost dezastrul nuclear de la Kîștîm! Cum au reușit autoritățile comuniste să-l țină ascuns zeci de ani, deși au murit sute de oameni din cauza radiațiilor

Înainte de Cernobîl a fost dezastrul nuclear de la Kîștîm! Cum au reușit autoritățile comuniste să-l țină ascuns zeci de ani, deși au murit sute de oameni din cauza radiațiilor

Cernobîl, serialul produs și difuzat de HBO, a înregistrat cea mai mare notă din istorie pe platforma de filme IMDB, depășind astfel și documentarul Planet Earth II (9.5) și celebrul serial Game of Thrones (9.4). Totuși, înainte de Cernobîl a fost dezastrul nuclear...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 16 Iunie 2019, ora: 20:04 de Pavel Păduraru

INVESTIGAȚIE /// AFACEREA GRAD sau legătura ascunsă dintre frații Dodon și deputatul Radu Mudreac

INVESTIGAȚIE /// AFACEREA GRAD sau legătura ascunsă dintre frații Dodon și deputatul Radu Mudreac Din editia print

Nici o instituție de control nu a catadicsit să verifice proveniența banilor din care parlamentarul socialist Radu Mudreac și-ar fi ridicat un centru comercial în inima Capitalei.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 20:00

 Fostul premier al R. Moldova, Iurie Leancă afirmă că deciziile Curţii Constituţionale ar fi „adus ţara în pragul unui război civil”. După CC şi-a anulat deciziile pronunţate în perioada 7-9 iunie, care au condus la crearea unui blocaj politic şi juridic,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 19:41

 Prim-ministrul Viorica Dăncilă a transmis prim-ministrului Republicii Moldova, Maia Sandu, un mesaj de felicitare, în numele Guvernului României, pentru preluarea mandatului de prim-ministru.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 15:50

13 persoane au ajuns la spitalul din Soroca după ce s-au intoxicat ieri la o masă de pomenire. Informaţia a fost confirmată de medicul epidemiolog de la spitalul raional, Vladimir Guţu.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 15:36

Argentina și Uruguay au rămas COMPLET fără ENERGIE ELECTRICĂ! Sunt afectate și părți din Brazilia și Paraguay

Argentina și Uruguay au rămas COMPLET fără ENERGIE ELECTRICĂ! Sunt afectate și părți din Brazilia și Paraguay

Argentina și Uruguayul sunt afectate în totalitate de o pană de curent masivă, de duminică dimineața, au anunțat pe Twitter companiile de distribuție energetică din cele două țări, scrie AFP.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 12:29

Argentina lui Messi, „făcută praf" în presa internațională, după 0-2 cu Columbia, la Copa America

Argentina lui Messi, „făcută praf" în presa internațională, după 0-2 cu Columbia, la Copa America

Înfrângerea Argentinei în fața Columbiei, 0-2, chiar la debutul din Copa America a fost tratată pe larg în presa din America de Sud și nu numai.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 11:04

PROGNOZA METEO /// CANICULĂ - Maximele vor atinge 34 de grade

PROGNOZA METEO /// CANICULĂ - Maximele vor atinge 34 de grade

Astăzi, cerul va fi variabil. La Briceni şi Soroca termometrele vor indica 29 de grade Celsius, la Bălţi se vor înregistra 30, iar la Orhei cu unul mai mult. La Tiraspol şi Leova se anunţă 32 de grade, la Comrat vor fi 33, iar la Cahul maxima va ajunge la 34 de grade Celsius. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 11:02

Agenția Proprietății Publice anunță licitații de privatizare a 36 de bunuri proprietate de stat

Agenția Proprietății Publice anunță licitații de privatizare a 36 de bunuri proprietate de stat

Agenția Proprietății Publice (APP) anunță desfășurarea licitațiilor de privatizare a 36 de bunuri proprietate publică. Licitațiile vor avea loc la 2 iulie curent, iar cererile la concursurile comerciale vor fi acceptate până la 18 iulie, informează MOLDPRES.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 10:50

Jaf în stil mare: Al treilea cel mai bogat om din lume, „uşurat“ de 40 de milioane de dolari. Ce şi-au cumpărat hoţii

Jaf în stil mare: Al treilea cel mai bogat om din lume, „uşurat“ de 40 de milioane de dolari. Ce şi-au cumpărat hoţii

Warren Buffett, al treila cel mai bogat om din lume conform ultimelor statistici, a fost jefuit în stil mare, fiind convins să investească 40 de milioane de dolari într-o afacere care nu există.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 10:02

Virgil Pâslariuc Două secole de la răpirea Basarabiei! Ruşii prezintă anexarea ca pe un act mesianic

Două secole de la răpirea Basarabiei! Ruşii prezintă anexarea ca pe un act mesianic

Ce reprezenta Basarabia la 1812? În primul rând, o asemenea regiune nici nu exista. Acel sector din sudul provinciei pruto-nistrene, numit Basarabia, cel mai probabil după numele dinastiei muntene care ar fi stăpânit, scurt timp, gurile Dunării, nici nu mai era menţionat...

( ) Citeşte tot articolul

Cultură 16 Iunie 2019, ora: 09:43

10 cărţi pe care oricine ar trebui să le citească măcar o dată în viaţă

10 cărţi pe care oricine ar trebui să le citească măcar o dată în viaţă

Fie că sunt citite acasă, în timp ce te relaxezi în fotoliul preferat, fie că preferi să le răsfoieşti în mijloacele de transport în comun, în drum spre serviciu, cărţile ar trebui să aibă un rol important în viaţa fiecăruia dintre noi.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 09:38

Donald Trump, atac la primarul Londrei: Sadiq Khan este o rușine națională

Donald Trump, atac la primarul Londrei: Sadiq Khan este o rușine națională

Preşedintele american Donald Trump l-a criticat din nou sâmbătă pe primarul Londrei, Sadiq Khan, afirmând că acesta este "un dezastru" şi că ar trebui să demisioneze urgent, după ce doi tineri au fost ucişi şi alţi trei bărbaţi au fost răniţi la Londra vineri,...

( ) Citeşte tot articolul

Fotbal 16 Iunie 2019, ora: 09:26

Programul complet de la Euro 2019. Când joacă România U21 și cum se poate califica în semifinale

Programul complet de la Euro 2019. Când joacă România U21 și cum se poate califica în semifinale

Euro 2019 | Campionatul European Under-21 va avea loc în perioada 16-30 iunie în Italia şi San Marino, cu participarea a 12 echipe, printre care şi România.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 09:25

Ciupercile halucinogene ar putea înlocui medicamentele antidepresive

Ciupercile halucinogene ar putea înlocui medicamentele antidepresive

În ultimii ani, interesul pentru folosirea substanţelor halucinogene pentru tratarea depresiilor a crescut.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 08:45

Cel mai de temut instrument al lui Stalin împotriva propriului popor. Cum a făcut milioane de victime

Cel mai de temut instrument al lui Stalin împotriva propriului popor. Cum a făcut milioane de victime

Cea mai cumplită armă a lui Stalin îndreptată împotriva inamicilor politici a fost poliţia secretă rusească. Cu ajutorul ei, liderul sovietic a fost capabil să-şi îndepărteze şi compromită toţi opozanţii, să ţină în frâu populaţia, să semene teroare...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 08:42

Istoria se repetă. Germania şi Rusia, plan dubios pentru Republica Moldova

Istoria se repetă. Germania şi Rusia, plan dubios pentru Republica Moldova

Alianța PSRM-ACUM și criza constituțională din ultima săptămână în Republica Moldova este rezultatul cârdășiei dintre Germania și Federația Rusă, o reeditare a Pactului Ribbentrop-Molotov, care a aruncat Basarabia în sfera de influență a URSS. Este părerea...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 08:39

Alertă de tsunami în Noua Zeelandă, după un cutremur de 7,4

Alertă de tsunami în Noua Zeelandă, după un cutremur de 7,4

Protecţia civilă neozeelandeză a emis duminică o alertă de tsunami după un seism de 7,4 grade înregistrat în cursul dimineţii în Oceanul Pacific în apropiere de insulele Kermadec.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 08:34

Rusalii 2019, tradiții, obiceiuri și superstiții. Ce nu trebuie să faci astăzi

Rusalii 2019, tradiții, obiceiuri și superstiții. Ce nu trebuie să faci astăzi

Rusalii 2019, tradiții, obiceiuri și superstiții. Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Iunie 2019, ora: 08:31

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 16 IUNIE 2019. BALANȚELE POT AFLA SECRETE

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 16 IUNIE 2019. BALANȚELE POT AFLA SECRETE

Horoscopul zilei de 16 iunie 2019 aduce previziuni astrale pentru zodiile Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Horoscopul zilnic pentru 16 iunie 2019 vine cu sfaturi pentru toate zodiile. Horoscopul zilnic pentru 16 iunie 2019...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)