Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:08
Abonamente

Educație 15 Iunie 2017, ora 09:32    Din editia print

Cum să-ți alegi profesia, ca să nu devii șomer

Marime Font

Alegerea profesii este probabil una dintre cele mai responsabile decizii pe care un tânăr trebuie să le ia în viață. De aceasta, depinde atât succesul, cât și împlinirea emoțională pe care o va avea viitorul specialist. În continuare, aflați de la câțiva specialiști, care și-au ales profesia greșit, cum au reușit să se reprofileze, dar și care sunt cele mai căutate profesii pe piața muncii din Republica Moldova.

„Am înțeles că menirea mea este să ajut oamenii, nu să-i amăgesc”

Liuba lucrează de mai bine de cinci ani ca recepționistă la o instituție publică din Capitală. Femeia, în vârsta de 64 ani, a avut un traseu profesional interesant și anevoios, fiind nevoită să se reprofileze de câteva ori până și-a găsit vocația. „În anul 1974, am terminat Institutul Politehnic „Serghei Lazo”, după care am muncit câțiva ani pe specialitate, fiind economist-contabil în cadrul unei întreprinderi. Însă, după Perestroikă, am fost obligată să fac evidență dublă, ceea ce nu corespundea cu valorile mele morale, pentru că detest minciuna și frauda. Stresul de la serviciu și-a lăsat amprenta asupra sistemului nervos și a cauzat o disfuncție a glandei tiroide. Pentru că sănătatea a contat mai mult, am decis să abandonez definitiv domeniul economic”, își amintește Liuba.

La scurt timp după concediere femeia și-a găsit vocația în domeniul social, unde a activat toată viața, iar odată cu pensionarea s-a angajat ca recepționistă. „Nu regret alegerile făcute. Când m-am angajat ca lucrător social la un centru de plasament am înțeles că menirea mea este să ajut oamenii, nu să-i amăgesc. Acolo, am fost calmă și împăcată cu sine, iar asta e cel mai important într-o profesie”, susține recepționista.

„Eram atât de încântată de ceea ce fac, încât îmi părea ziua de muncă prea scurtă”

Gabriela este o altă persoană care a decis să renunțe la munca pe specialitate, pentru că nu-i aducea satisfacție, și să-și încerce norocul într-un alt domeniu. Femeia a activat șase ani ca profesoară de limba și literatura română. Și deși a avut multe succese, într-un final, a decis să-și asculte inima și să se reprofileze. „Mama fiind profesoară, m-a îndrumat și pe mine să îmbrățișez acest domeniu. Însă, din păcate, nu m-am regăsit niciodată în pedagogie. Eu sunt o fire energică, mereu curioasă să descopăr și să fac ceva nou. Iar in pedagogie noul vine mai rar, mereu ai impresia că faci același lucru prin rotație. Astfel, în anul 2007, am decis să mă concediez de la școală și să particip la concursul pentru suplinirea funcției de asistent social în primăria din raion. Am fost acceptată și așa a început aventura mea în domeniul asistenței sociale. Eram atât de încântată de ceea ce fac , încât îmi părea ziua de muncă prea scurtă. Dacă în pedagogie succesele se obțin în timp, în domeniul social acestea sunt imediate”, concretizează femeia de 40 de ani.

„Recomand tinerilor să-și aleagă facultatea ghidați de propriile convingeri, nu de dorința părinților”

În cei zece ani de activitate în domeniul social, Gabriela evoluat și a avut multe succese. Astfel, a îndeplinit pe rând următoarele funcții: șef al Serviciului de Asistență Socială Comunitară în cadrul Consiliului Raional din orașul natal, Specialist Principal în Protecția Copiilor și a Familiilor cu Copii în Situație de Risc, Inspector Superior în cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei din Republica Moldova, iar în prezent este Inspector Principal în cadrul aceleiași instituții. Gabriela este o dovadă vie că un om poate reuși prin muncă și curaj să afirme într-un alt domeniu decât cel studiat la facultate. Totuși, pentru ca viitorii studenți să nu repete greșelile sale și să-și aleagă facultatea după vocație, specialista îi îndeamnă să urmeze câteva sfaturi. „Tinerilor care doresc să urmeze o facultate, le recomand, să-și aleagă domeniul de studii fiind ghidați de propriile convingeri, nu de obținerea profitului sau dorința părinților”, conchide femeia.

„Am ales comunicare, chiar dacă nu știam ce urma să studiez”

Marina a obținut anul trecut diploma de licență în Științe ale Comunicării și își amintește că a ajuns să studieze aceasta specialitate din voia întâmplării. „Marele meu vis a fost să studiez la Academia de Poliție, dar cum părinții nu au fost de acord cu această opțiune, inclusiv din lipsa resurselor financiare, am renunțat. Apoi părinții mă îndemnau să fac o facultatea în domeniul medicinii sau economiei, însă eu simțeam că locul meu nu este acolo. Într-un final, am depus actele la Universitatea de Stat, facultatea Jurnalism şi Științe ale Comunicării. Inițial, am optat pentru specialitatea Activitate Editorială. Însă, din cauza numărului mic de candidați în acel an nu s-a format grupă. Astfel, am fost rugați să alegem între alte două specialități: jurnalism și comunicare. Nu mă vedeam făcând jurnalism și alergând cu microfonul în mână, așa că am ales comunicarea, chiar dacă nu știam ce urma să studiez”, explică tânăra.



După absolvirea facultății, Marina nu și-a găsit un loc de muncă pe specialitate și s-a angajat ca operator al serviciului livrare la o pizzerie din Capitală. „De regulă, angajatorii solicită specialiști cu experiență în domeniu, dar de unde să o am, dacă abia am terminat facultatea. Dezamăgită după o lungă perioadă de căutări inutile, dar și din necesități financiare m-am angajat ca operator al serviciului livrare. Totuși, încă mai sper că îmi voi găsi job pe specialitatea”, spune fata.


„Foarte puțini tinerii se conduc de propriile preferințe atunci când își aleg o facultate”

Sociologa Diana Cheianu-Andrei este de părerea că în Republica Moldova o bună parte dintre tineri urmează o facultate, fiind ghidați de părinți, nu de aspirațiile proprii. Iar dorința părinților de a-și vedea urmașii cu diplomă de studii superioare ține de o mentalitate greșită, provocată de nostalgia trecutului. Atunci specialiștii cu studii superioare erau mult mai apreciați, pentru că erau mai puțini. Însă realitatea zilelor noastre este cu totul alta. „Pe lângă aceasta mentalitate există și o neînțelegere a fenomenelor ce se întâmplă pe piața muncii din RM. Pentru că în realitate salariile muncitorilor sunt mult mai mari, decât cele oferite pentru o bună parte din specialiștii cu studii superioare. De aceea, recomand tinerilor, înainte de a-și alege o profesie, să-și analizeze preferințele și competențele și dacă simt că un anumit domeniu este a lor atunci să-l studieze. Cu părere de rău, practica demonstrează că în societatea noastră foarte puțini tinerii se conduc de propriile preferințe atunci când își aleg specialitatea”, explică sociologa.

„Avem mai multe posturi vacante pentru muncitori, decât pentru specialiștii cu studii superioare”

Analizând Piața Muncii din Republica Moldova, Ștefan Calancea, director adjunct al Agenției Naționale Pentru Ocuparea Forței de Muncă ne-a spus ce specialiști au cele mai mari șanse să-și găsească un loc de muncă, dar și care sunt cei cu șanse reduse „Specialiștii cu studii superioare care au șanse mari de angajare sunt medicii, asistenții medicali, managerii în comerț , asistenții comunitari, agenții de asigurări, profesorii și educatorii. În timp ce agronomii, zootehnicienii, arhitecții, bibliotecarii și logopezii au șanse reduse de angajare în câmpul muncii. Remarcăm totuși că în bazele de date avem mai multe locuri de muncă pentru muncitori, decât pentru specialiștii cu studii superioare. Astfel, persoanele cu studii de medii de specialitate, precum operatorii la calculator, chelnerii, barmanii, brutarii, bucătarii, de asemenea au șanse înalte de angajare”, a specificat Ștefan Calancea

De asemenea, directorul adjunct al ANOFM a menționat că pe piața muncii din Republica Moldova, cei mai căutați specialiști cu studii superioare sunt cei din domeniul IT, iar dintre cei cu studii medii speciale sunt croitorii .

În 2016, din cei 50 de mii de șomeri înregistrați la ANOFM, au fost plasați în câmpul muncii peste 17 mii. Adică, dintre toți cei care se adresează la instituție, fiecare a treia persoană este angajată în câmpul muncii. Această proporție este caracteristică atât specialiștilor cu studii superioare, cât și celor cu studii profesionale.

 

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md