La propunerea redacției acestei reviste am acceptat să prezint, într-o manieră accesibilă unui public larg, istoria sau povestea cuvintelor românești. S-ar cuveni să încep cu formula inițială a oricărei istorioare sau povești. Dar, în loc de „A fost odată ...”, am să încep cu răspunsul pe care l-aș da la eventuala întrebare: „Când și cum au apărut cuvintele românești?” Întrebarea aceasta derivă dintr-una cu sferă mai largă: „Cum și când a apărut limba română?”
Limba latină
În puținele ore de istorie a limbii române predate la școală se învață că limba română provine din latină. Nu se prea explică însă cum s-au petrecut lucrurile. Despre modul cum a ajuns latina în Dacia se știu mai multe de la orele de istorie: în urma războaielor dintre Decebal și Traian, Dacia a fost cucerită, în anul 106 d.H., și a fost transformată în provincie romană. Imperiul Roman era, la acea vreme, un stat unitar, în care limba latină servea drept mijloc de comunicare între toți locuitorii Imperiului.
Latina s-a instalat și în noua provincie, odată cu administrația și cu armata romană. La fel ca în celelalte provincii cucerite, într-o primă fază, dacii au fost siliți de nevoile practice ale vieții să adopte latina ca limbă secundară, folosind- o în relațiile lor cu administrația, cu armata și cu coloniștii romani.
Se știe din scrierile latinești că în Gallia, de exemplu, cei care au adoptat la început limba latină au fost nobilii și comercianții. Primii și-au trimis copiii la școli romane pentru că numai astfel puteau promova în magistratura Imperiului. Comercianții aveau și ei interes să o învețe, fiindcă latina era limba comerțului din întregul Imperiu.
În a doua fază, latina a devenit mijlocul de comunicare principal; vechile populații și-au abandonat limba maternă, a cărei sferă de utilizare s-a restrâns din ce în ce mai mult (mai era folosită, probabil, ca limbă de conversație în familie). Acest proces de adoptare a limbii latine și de părăsire a limbii materne se numește romanizare și a avut loc în toate regiunile cucerite de romani. Latina introdusă în Dacia, vorbită de locuitorii acestei provincii, s-a modificat, cum s-a întâmplat și în celelalte provincii romane; după destrămarea Imperiului (secolul 4), latina s-a dezvoltat în varietăți ce devin, cu timpul, limbile romanice.
Timp de câteva secole a avut loc o evoluție lentă, care a făcut ca latina să sufere schimbări așa de mari încât în secolul 8 se poate vorbi de apariția limbii române, în urma unui proces îndelungat de transformare a limbii latine. Elementele care dovedesc că în toate provinciile romane se dezvoltă limbi noi (fapte fonetice, forme gramaticale sau cuvinte diferite de cele din latina clasică) apar în textele latinești din Occident încă din secolul 6, ele fiind mai numeroase în tot cursul secolului 7 și la începutul secolului 8: latina din aceste texte nu mai este latină, dar nu este încă nici limbă romanică (română, franceză, italiană, spaniolă).
Într-o excelentă lucrare, Latina dunăreană, I. Fischer a arătat că postularea unei faze romanice, de tranziție între latină și limbile romanice individualizate, are un echivalent în logică, citând în acest sens forma dată celebrului tip de raționament antic numit sorit de filozoful grec Chrysippos: care e momentul când firele de nisip devin prin acumulare o grămadă de nisip?
Pentru a determina momentul când acumularea cantitativă a firelor de nisip devine o nouă calitate, grămada, filozoful stoic propune o perioadă de „repaus”, de abținere de la o afirmație; după acest „repaus”, se poate constata neîndoielnic apariția „grămezii”. Or, perioada de „repaus” între limba latină și fiecare dintre limbile romanice individualizate corespunde fazei latinei romanice din fiecare provincie.
Împreună cu alți călugări învățați din Irlanda, Anglia și Italia, care știau latinește, a realizat o „purificare” a limbii latine scrise, religioase și administrative, eliminând haosul fonetic și gramatical care cuprinsese limba scrisă sub influența practicării ei orale. Pentru acest demers a luat ca model latina literară, operele autorilor creștini cultivați și tratatele de gramatică ale Antichității.
Această limbă, cunoscută sub numele de latina medievală, a constituit în Evul Mediu limba bisericii, a administrației și a culturii, singura limbă de civilizație până în secolul 12. Din aceeași epocă avem o altă dovadă, de data aceasta directă, că latina vorbită ce stă la baza limbilor romanice se deosebea de latina clasică. În 813, Conciliul de la Tours recomandă, în scopul sporirii accesibilității, traducerea predicilor din latină în rustica Romana lingua.
Textul este deosebit de clar în ceea ce privește motivația: quo facilius cuncti possint intellegere quae dicuntur „ca să înțeleagă cu toții mai ușor ce se spune”. După 30 de ani, la 14 februarie 842, este redactat textul Jurămintele de la Strasbourg (Les Serments de Strasbourg), cel mai vechi document de limbă romanică păstrat până astăzi.
Spre deosebire de alte studii consacrate istoriei lexicului românesc moștenit din latină, în încercarea mea de a face cât mai clară această istorie, voi compara, ori de câte ori va fi posibil, cele petrecute în română cu situația din celelalte limbi romanice-surori. Pentru a satisface curiozitatea unor eventuali cititori, spun de pe acum că româna a moștenit din latină aproximativ 2.000 de cuvinte-bază (în numărul acesta nu sunt incluse cuvintele derivate); același număr de cuvinte s-a păstrat în fiecare dintre limbile romanice.
Unele dintre aceste cuvinte (500) au fost moștenite în toate limbile romanice, sunt panromanice; altele s-au conservat numai în una sau în unele dintre limbile romanice. Am arătat mai sus cum s-a produs romanizarea lingvistică, cum vechile populații și-au abandonat limba în favoarea latinei. Adaug acum că limbile vechilor populații au lăsat urme în lexicul latinei din diversele provincii ale Imperiului. Este firesc ca băștinașii daci romanizați să fi denumit, vorbind latinește, prin cuvinte din limba lor unele noțiuni pentru care, din diverse motive, nu aveau la îndemână cuvinte latinești.
Termeni referitori la flora și fauna regiunii sau la forme de relief de mici dimensiuni, precum și termeni speciali din domeniul unei profesiuni importante la daci, păstoritul, acestea erau cuvintele cele mai potrivite spre a fi adoptate de lexicul latinei dunărene. Istoria acestora este deosebit de interesantă, mai ales dacă se compară cu situația cuvintelor similare din celelalte limbi romanice.
Toate sunt cuprinse sub denumirea de substrat romanic. Istoria lor este tulburătoare, pentru că limbile preromane nu sunt cunoscute direct, spus altfel, nu avem texte dace, celtice, iberice. Spre a fi detectate se folosesc metode speciale. Și pentru ca lucrurile să fie și mai provocatoare, semnalez că latinii, popor indo-european venit în Europa cu 6 milenii în urmă, au o serie de cuvinte (vinum, oleum „ulei”, rosa „trandafir”) care nu se pot explica decât printr-un substrat mediteraneean. Și despre istoria lor sunt multe de spus.
Dintre termenii proveniți în latina dunăreană din greacă (cu etimologie sigură sau cu un înalt grad de probabilitate), transmiși limbii române, amintesc pe a amăgi, broatec „brotac”, cir „terci”, jur (din locuțiuni adverbiale ca în jur), martur, a măcina, mesteacăn, mic, papură, proaspăt, putină, stup, stur „țurțure”. Până la „apariția” limbii române (secolul 8), diverse populații migratoare au trecut prin provinciile dunărene ale fostului Imperiu Roman.
De pildă, vizigoții, popor vechi germanic, sunt amintiți în unele manuale școlare, împreună cu regele lor Atanaric, ca fiind cei care și-au îngropat celebrul tezaur Cloșca cu puii de aur (Tezaurul de la Pietroasele) la venirea hunilor (375 d.H.). Tot despre ei se relatează că au avut un episcop numit Wulfila (Ulfila), care a tradus aici prima Biblie într-o limbă germanică. Limba română nu are însă niciun cuvânt care să fie unanim acceptat ca vechi germanic. Despre elementele vechi slave, care constituie superstratul limbii române, tot într-un episod viitor.
Articol publicat în revista HISTORIA, nr. 62, februarie 2007
|
Opozantul rus, închis imediat după ce s-a întors în țară, a contraatacat marți prin publicarea unei vaste anchete anticorupție ce îl vizează pe președintele Vladimir Putin și „palatul” imens pe care și l-ar fi construit pe malul Mării Negre.
( ) Citeşte tot articolulProcesul penal pe faptul unei eventuale finanțări din exterior a PSRM a fost conexat la cauza penală pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari cu implicarea „Exclusiv Media”, al cărei fondator este deputatul socialist Corneliu Furculiță.
( ) Citeşte tot articolulBerbec Unele emoții trebuie acceptate, deoarece fac parte din cine ești tu. Cu cât cauți mai mult prezența oamenilor cu o atitudine pozitivă, cu atât ai mai mult de învățat pe planul dezvoltării personale, iar asta te va ajută să accepți niște lucruri.
( ) Citeşte tot articolulO vorbă din popor spune că un măr pe zi ține doctorul la distanță. Așa și este! Merele au foarte multe beneficii pentru sănătatea noastră și ar trebui să le introducem în dietă. Iată de ce e bine să consumi un măr pe zi. Beneficiile sunt uimitoare, scrie stiridinlume.ro.
( ) Citeşte tot articolulS-a stins din viaţă încă un jurnalist care a lucrat la Radio Moldova, poetul Ştefan Lozinschi, cunoscut cu numele de Ştefan Lozie. În luna mai, acesta ar fi împlinit 77 de ani, relatează Radio Moldova Actualităţi, scrie publika.md.
( ) Citeşte tot articolulPreşedintele ales al Statele Unite, Joe Biden, a anunţat marţi că o va numi ca ministru adjunct al Sănătăţii pe Rachel Levine, o expertă transgender în pediatrie şi psihiatrie, în prezent responsabilă a Sănătăţii în statul Pennsylvania, alegerea fiind una...
( ) Citeşte tot articolulS-au lipit cateva kilograme in plus de tine de sarbatori? Nu te impacienta; poti scapa de ele in doar doua saptamani, cu doar putina perseverenta si multa atentie.
( ) Citeşte tot articolulMersul pe jos are numeroase beneficii. Te ajută să slăbeşti, îţi protejează inima şi poate fi un excelent remediu pentru durerile articulare. Oamenii cred deseori că aceasta nu este o formă de mişcare, ci mai degrabă o modalitate de recreere, însă nu este complet...
( ) Citeşte tot articolulTemperaturile vor ajunge până la două grade cu plus, iar vântul va sufla dinspre sud-est, de la slab la moderat. Mercurul din termometre va urca până la -3..0 grade Celsius în nord, -2..+1 grade în centru și -1..+2 grade în sud. În Capitală...
( ) Citeşte tot articolulPe 20 ianuarie 1527, Petru IV-lea Rareş urcă pentru prima dată la domnia Moldovei.
( ) Citeşte tot articolulAstăzi voi scrie despre socialism si cererile socialismului, deoarece ne vom lovi de ele în anii ce vor urma şi e bine să ştim de acum ce urmări vor avea asupra societăţii. Deşi aceste ideile sunt larg răspândite în mediul online* şi offline, am hotărât...
( ) Citeşte tot articolulAgrișele, considerate ca fiind fructele minune pentru recăpătarea vitalității organismului, au un puternic efect antioxidant și multiple beneficii asupra sistemului imunitar.
( ) Citeşte tot articolulȘeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost reținut din nou cu puțin timp în urmă. Informația a fost confirmată pentru Jurnal.md chiar de către el. Morari ne-a comunicat că acum se află la PCCOCS, la audieri.
( ) Citeşte tot articolulCel puțin 15 muncitori migranți care dormeau pe marginea unei șosele din India au murit după ce un camion scăpat de sub control i-a călcat, informează digi24.ro. Alte șase persoane au fost grav rănite în accidentul petrecut marți dimineață, au anunțat autoritățile locale.
( ) Citeşte tot articolulLuna Februarie aduce schimbări importante în viața zodiilor, surprize pentru unii și dezamăgiri, mai mici sau mai mari pentru alții. În a doua lună din an apar pot apărea persoane cheie în viața unor zodii care le vor aduce noi perspective de cuplu, sau de business.
( ) Citeşte tot articolulPeste 130 de mașini au fost implicate într-un accident în lanţ produs pe o autostradă din Japonia din cauza unei furtuni de zăpadă. În urma impactului, o persoană a murit, iar 12 au fost rănite, informează Reuters.
( ) Citeşte tot articolulÎn contextul unor declarații publice, în care au fost prezentate informații denaturate privind nivelul de pregătire a țării pentru recepționarea vaccinului anti-COVID-19, dar și acțiunile MSMPS de a asigura Republica Moldova cu vaccin, reiterăm următoarele:
( ) Citeşte tot articolul