Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 12:07
Abonamente

Actualitate 5 August 2017, ora 07:50    Din editia print

Cum sunt moldovenii? Oamenii noștri au fost mereu pașnici și poate prea toleranți

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Despre cetățenii Republicii Moldova s-au vehiculat diverse stereotipuri: unii spun că suntem muncitori și ospitalieri, alții dimpotrivă ne cataloghează naivi și creduli. Ce părere au moldovenii despre ei, cum sunt priviți de către reprezentații altor etnii din țară, dar și ce spun specialiștii despre calitățile și defectele românilor în general, și a moldovenilor în particular, aflați din materialul ce urmează. 

„Moldovenii sunt cinstiți și muncitori”

Anatolie s-a născut în Republica Moldova, acum mai bine de 60 de ani, după ce părinții săi au imigrat în țara noastră din Federația Rusă. Acum bărbatul vorbește perfect limba română și spune că a învățat-o datorită colegilor săi moldoveni. Mai bine de patru decenii, Anatolie a fost inginer la o uzină din Capitală și recunoaște că în acest timp a cunoscut oameni de diferite etnii, dar moldovenii au fost cei care l-au ajutat și l-au susținut mereu. „Moldovenii sunt oameni cinstiți și muncitori. Am lucrat cot la cot cu ei timp de 44 de ani la o uzină. Acolo erau diferite etnii: și ruși, și bulgari, și ucraineni, și găgăuzi, dar ca moldovenii nu erau nici unii. Așa oameni cu bun-simț și săritori la nevoie nu am mai întâlnit în viața mea. Ce-i drept acum s-au schimbat și mulți dintre moldoveni. Din păcate, trăim timpurile când banul și tălharii sunt la putere, dar, totuși, oamenii simpli au rămas neschimbați, la fel de sinceri și îngăduitori”, spune bărbatul.

„Moldovenii sunt oameni buni, dar săraci”

Rima s-a stabilit pe teritoriul Republicii Moldova în anul 1946, atunci când tatăl ei, care era militar a fost transferat în nordul țării noastre în interes de serviciu. Pe atunci, familia ei a fost adăpostită de niște moldoveni, cărora femeia le va fi recunoscătoare toată viața. Ulterior, familia Rimei s-a mutat la Chișinău, unde fata a urmat o facultate, s-a căsătorit cu un moldovean și a născut un fecior. Femeia are doar cuvinte de laudă despre moldoveni și spune că-i respectă pentru bunătatea de care dau dovadă, dar îi este milă pentru că deși muncesc mult tot săraci au rămas.

„Moldovenii sunt oameni buni, prietenoși, ospitalieri, dar săraci. Eu sunt originară din Rusia, m-am stabilit împreună cu familia în Republica Moldova încă în anul 1946. Imediat după terminarea războiului, când pe tatăl meu l-au transferat în satul Brânzeni din raionul Edineț. Acolo, ne-a adăpostit o familie de moldoveni pe care n-am s-o uit niciodată. Era foamete și greu de trăit, dar oamenii aceia ne-au hrănit din puținul lor și am locuit sub același acoperiș ca o familie, până am reușit să ne punem pe picioare. Așa că nu pot spune nimic rău despre moldoveni. Eu îi respect pe acești oameni, cu atât mai mult că atât soțul, cât și fiul meu sunt moldoveni. Din păcate, însă, această țară are la conducere oameni nepotriviți, pe care i-a orbit bogăția. Înainte chiar dacă oamenii poate erau mai săraci, erau mult mai darnici și mai receptivi, iar acum unii sunt mai haini și mai zgârciți”, recunoaște femeia.

„Cum nu există pădure fără uscături, așa și printre moldovenii sunt oameni diferiți”

Valentina, o femeie de 36 de ani spune că nu știe cum au fost cetățenii Republicii Moldova, cu jumătate de secol în urmă, dar de când se ține minte, locuitorii acestei fâșii de pământ au fost oameni cu bun-simț, care deși o duc greu sunt mereu bucuroși de oaspeți. „Moldovenii sunt foarte ospitalieri și respectuoși. Bunăoară, atunci când ne calcă pragul cineva, indiferent că este rudă sau nu, noi îl primim cu brațele deschise. Și același lucru pot spune și despre vecinii sau rudele mele. Moldovenii chiar dacă o duc greu sunt mereu bucuroși de musafiri și de unde au, de unde n-au îi primesc cum se cuvine. Însă, marele nostru defect este că suntem răbdători și avem mare încredere în cei de la conducere. Dar știți, cum nu există pădure fără uscături, apoi așa și printre moldoveni sunt oameni diferiți. Și, de obicei, moldovenii, mai puțin demni, ajung la conducere și uită de poporul care i-a ales”, explică Valentina.

„Oamenii noștri au fost mereu pașnici și poate prea toleranți”

Tudor, un bărbat de 73 de ani își amintește și astăzi cum în anul 1949 a fost deportat împreună cu familia sa în regiunea Kurgan din Rusia. Însă, cei câțiva ani trăiți departe de patrie l-au făcut pe bătrân să înțeleagă cum sunt oamenii noștri.



„Moldovenii sunt buni, muncitori și nu fac măgării ca rușii. Cei din urmă au căutat întotdeauna să ducă războaie, iar moldovenii au fost mereu pașnici și poate prea toleranți. Când familia mea a fost deportată, eu aveam doar șase ani, au venit soldații într-o seară, ne-au încărcat în niște mașini și ne-au dus fără prea multe explicații. Abia opt ani mai târziu am revenit în țară, îmi amintesc că nu mai cunoșteam limba română. De aceea am vrut să-mi continui studiile în limba rusă, iar tatăl meu nici n-a vrut să audă. M-a dus la o școală și mi-a spus că dacă vreau să învăț, atunci o voi face numai în limba română. Deși, inițial mi-a fost greu, colegii au fost foarte receptivi și m-au susținut în toate. Așa că am terminat zece clase cu succes, după care am urmat o facultate, iar de mai bine de 50 de ani sunt profesor de fizică și matematică. Am cunoscut mulți oamenii de-ai noștri, care nu m-au dezamăgit niciodată”, spune profesorul.

„Noi nu calculăm rentabilitatea muncii așa cum o fac germanii sau italienii”

Chiar dacă locuitorii Republicii Moldova, au păreri bune despre populația băștinașă, studiile arată că, pe lângă calități, moldovenii au și multe defecte. Sociologa Diana Cheianu-Andrei spune că deși nu există studii sociologice recente care ar arăta nemijlocit caracteristicile cetățenilor din Republica Moldova, sunt totuși câteva lucrări care analizează felul de a fi al moldovenilor.

„Încă în lucrarea „Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir scrie că moldovenii sunt răi de carte și nu prea le place să studieze. Însă cel mai nou studiu cu această tematică este „Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte” de Constantin Rădulescu-Motru, care a fost scris în primul deceniu al secolului trecut. Scopul acestei lucrări fiind ca românii să-și înțeleagă defectele și problemele pe care le au în dezvoltarea culturală și să atingă un nivel economic mai înalt. Astfel, în acest studiu, Constantin Rădulescu-Motru descrie felul de a fi al românilor. Autorul spune că moldovenii nu prea sunt muncitori sau muncesc pe apucate și nu se gândesc să facă o muncă rațională care să aducă plusvaloare. Și consider că aceste caracteristici s-au păstrat până în prezent, pentru că munca pe care o realizăm nu întotdeauna este rațională, de multe ori, oamenii din Republica Moldova nu prea calculează rentabilitatea activităților așa cum o fac germanii, italienii, suedezii. Destul de interesante sunt și analizele la valoarea curaj, Rădulescu-Motru spune că suntem curajoși doar atunci când suntem în grup, iar atunci când rămânem în particular devenim tăcuți ca mielușeii”, explică Diana Cheianu-Andrei.

„Ospitalitatea este tendința moldovenilor de a pune accent pe lucrurile exterioare”

Specialista crede că și această trăsătură s-a păstrat până în prezent, deoarece atunci când moldovenii sunt într-un grup mare parcă prind curaj și se revoltă, însă când rămân singuri, curajul dispare, iar odată cu el și dorința de a spune lucrurilor pe nume. De asemenea, sociologa spune că s-a păstrat și tendința românilor de a fi mereu în rând cu lumea, iar dacă cineva deviază de la aceasta „regulă”, înseamnă că procedează ca nelumea și comite cea mai mare greșeală din viața sa. „Și acest aspect este interesant pentru că dacă analizăm țările dezvoltate, atunci observăm că acolo oamenii se conduc după voința și dorința interioară și nu prea țin cont de opinia celor din jur. Pe când, noi, moldovenii, deseori ne uităm la vecini și încercăm să procedăm la fel ca ei, sau mai bine decât ei. Prin aceasta se explică inclusiv nunțile și cumetriile fastuoase pe care le organizăm”, spune specialista. Cât despre ospitalitatea moldovenilor, Diana Cheianu-Andrei crede că, de fapt, aceasta reprezintă tendința oamenilor noștri de-a pune accentul pe lucrurile exterioare și de a-și etala bunurile pe care le au.

Potrivit recensământului din anul 2014, populația Republicii Moldova este de 2 998 235 persoane. De asemenea, în cadrul aceluiași studiu, statistic 2 754,7 mii dintre persoanele recenzate și-au declarat etnia. Astfel, 75,1% s-au declarat moldoveni, români - 7,0%, ucraineni – 6,6%, găgăuzi - 4,6%, ruşi - 4,1%, bulgari - 1,9%, romi – 0,3%, iar alte etnii constituie 0,5% din populație.  

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md