Cum vorbim, cum scriem /// Careva poate fi cineva

publicat în Cultură pe 13 Septembrie 2019, 00:35

Careva este un pronume nehotărât, sinonim cu cineva, vreunul, oricare. De regulă, se foloseşte în raport cu o persoană necunoscută, pe care vorbitorul nu o identifică numind-o concret, de ex.: Ştie careva (= cineva, vreunul) la ce oră vine şeful? În comunicare apar mai mult sinonimele lui careva, în special, cineva şi vreunul, însă toate pronumele nehotărâte exprimă raportul parte-întreg: careva/cineva/vreunul/oricare/indiferent care - din grup, din clasă, din cei prezenţi, dintre studenţi etc

Dar felul în care pronumele careva apare de multe ori în vorbirea basarabenilor nu se încadrează în normele literare, pentru că acest cuvânt nu mai este folosit ca pronume, ci ca adjectiv, caracterizând un substantiv. Mai ales reporterii şi prezentatorii de la posturile de radio şi televiziune se întrec în a ne spune că „Nu au fost atestate careva nereguli”, „A existat o careva problemă”, „S-au comis careva abateri”, „Noi am avut careva întrebări”, „S-a vorbit despre careva sume” ş.a.m.d., enunţuri în care nu pot apărea sinonimele lui careva - nimeni nu va spune „cineva nereguli” sau „am avut oricare întrebări”.

De unde atunci se ia acest careva folosit nelalocul său? Tot de acolo, din arsenalul calchierilor din limba rusă, de data aceasta copiindu-se construcţiile cu какие-то, какой-то, какие-либо etc.: în „am avut careva întrebări” se recunoaşte foarte bine modelul „у нас были какие-то вопросы”, „o careva problemă” derivă din „какая-то проблема”, „careva abateri” - din „какие-либо нарушения” etc.

Confuzia vine din faptul că în limba rusă substantivele nu au articol (ca în română un, o ş.a.), iar categoria definit/indefinit este redată prin pronume nehotărâte de tipul какой-то, какой-нибудь, какие-то, какие-либо etc. (какие-то вопросы) sau prin adjective (эти проблемы, большие проблемы). Pentru limba română în enunţuri ca cele de mai sus este suficient doar articolul nehotărât: „a existat o problemă”, „am avut nişte întrebări”. Mai mult decât atât: poate lipsi şi articolul, şi adjectivul, semnificaţia definit/indefinit fiind recuperată de forma substantivului, ca în enunţul „Nu au fost atestate nereguli”, în care nu este nevoie nici de articolul nişte şi nici de inoportunul careva, pentru că forma nereguli îl are în vedere implicit pe nişte. În asemenea enunţuri careva trebuie înlocuit cu anumite, nişte, multe, o oarecare, o anumită, diverse etc., astfel că se va spune „Am discutat anumite probleme”, „S-au comis unele abateri”, „Lipsesc nişte/unele/anumite/o serie de acte” ş.a.m.d.
Iar careva poate ar vrea el să fie un cineva, dar rămâne totuşi un simplu oarecare...
 
Irina Condrea,
doctor habilitat, conferenţiar universitar la USM