Cum vrea Europa să contracareze Rusia în Est

Primul dintre aceste documente a fost prezentat încă de săptămâna trecută reporterilor, dar a fost publicat abia ieri pe blogul destinat activităţii instituţiilor europene ale cotidianului Financial Times, ceea ce îi garantează autenticitatea. Este ­ceea ce în jargonul bruxelez se numeşte un non-paper, un „document de lucru” pus la dispoziţia reprezentanţilor naţionali de unul sau mai multe state membre, care să constituie suport de dezbatere şi izvor de idei. Un non-paper nu are caracter oficial şi nu angajează un stat membru, dar publicarea lui în avans este un bun indicator privind poziţia ţărilor pentru că rezultatul discuţiilor poate fi comparat cu ceea ce a fost propus iniţial. Dacă ruşii au decis să joace murdar făcând publică înregistrarea cu Nuland, europenii răspund cu scurgerea unui document ambiţios.

Acest non-paper este o listă de 20 de priorităţi ale Parteneriatului Estic post-Vilnius, grupate sub trei capitole: Extinderea vizibilităţii, Calibrarea şi întărirea Parteneriatului (estic) şi Susţinerea dezvoltării în statele partenere. Documentul a fost conceput de Suedia şi semnat de alte 12 state, toate cele 10 state ale fostei Europei comuniste, cu excepţia Croaţiei, plus Germania şi Marea Britanie. Dacă orice incursiune europeană în spaţiul fost sovietic se lovea până acum de opoziţia fermă a unor ţări precum Franţa sau Italia, semnăturile Germaniei şi ­Marii Britanii pot contrabalansa această tendinţă.

Ratificarea, până în august

Printre cele mai importante puncte ale documentului se numără propunerea de ratificare, până cel mai târziu la sfârşitul lunii august, a acordurilor de liber schimb şi asociere semnate la Vilnius de Republica Moldova şi Georgia. Aceasta a fost una dintre propunerile-cheie ale României şi este însuşită acum la nivel european. Un al doilea element important îl constituie propunerea de a elabora un „pachet european” care să meargă mai departe de acordurile de asociere şi liber schimb. Acest pachet ar trebui să se concentreze asupra mobilităţii, schimburilor studenţeşti, mai multe proiecte de twinning şi o participare mai crescută a comunităţilor celor două ţări în cadrul proiectelor şi agenţiilor Uniunii Europene. În limbaj bruxelez, „twinning-ul” este procesul de adoptare şi implementare a legislaţiei acquis-ului comunitar în statele candidate. Statele partenere sau semnatare ale Acordurilor de asociere şi liber schimb nu au nevoie de twinning şi din acest punct de vedere „pachetul european” ar reprezenta un pas înainte chiar şi fără o recunoaştere oficială a statutului de candidat al celor două ţări.

Liberalizarea vizelor

Punctul al 14-lea prevede o „întărire a agendei mobilităţii şi o implemen­tare calmă, bine administrată şi ­sigură a călătoriilor fără viză în ­Europa pentru Moldova”. În acest sens este propusă facilitarea schimburilor privind cele mai bune practici privind implementarea aşa-numitelor „planuri de acţiune pentru liberalizarea vizelor”. Pentru Moldova acesta ar reprezenta cel mai important pas înainte în privinţa eliminării vizelor de călătorie, care ar elimina de altfel şi nesfârşitele controverse privind acordarea cetăţeniei române ­moldovenilor.

Documentul conţine şi un punct privind angajarea Rusiei „într-un dialog substanţial, sincer şi deschis privind integrarea europeană ­concomitent cu sublinierea faptului că orice măsură punitivă şi ameninţări la adresa statelor partenere UE sunt inacceptabile”, precum şi un altul în care se afirmă dorinţa UE de a-şi spori rolul în rezolvarea conflictelor îngheţate din Moldova şi Georgia.

Cel de-al doilea document, citat de publicaţia EUObserver, a fost produs de Polonia şi pledează pentru creşte­rea sprijinului financiar al UE pentru agricultura şi dezvoltarea rurală din Moldova şi Georgia, dar şi pentru dezvoltarea societăţii civile din ţări aflate sub regimuri represive precum Ucraina şi Belarus.

Sursa: Romanialibera.ro