Astăzi 20 Mai 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 18:20
Abonamente
SES - noi perspective pentru afacerea ta

Ultima oră 13 Februarie 2018, ora 09:29

Cumetrii penali din poliţia de la Ciocana. Torționar de la 7 aprilie adjunct la urmărirea penală / VIDEO din DRONĂ cu proprietățile polițiștilor

Marime Font

Doi prieteni, vecini şi cumetri, conduc secţia de urmărire penală a Inspectoratului de poliţie al sectorului Ciocana din Chişinău. În cadrul instituției, Viorel Vrăjitor este şef, iar Petru Bistriţchi este adjunctul acestuia. Din salariile de bugetari, ambii au reuşit, în scurt timp, să-şi construiască case în satul Cheltuitori din comuna Tohatin, suburbie a municipiului Chişinău. Mai mult, Bistriţchi a fost condamnat pentru tortură la 5 ani cu executare şi a fost privat de dreptul de a lucra în poliţie timp de 4 ani, însă continuă să activeze și în prezent. Șeful şi cumătrul său, Vrăjitor, care a depus mărturii în dosarul respectiv, se preface că nu ştie nimic.

Începând cu anul 2009, cei doi par să fie de nedespărţit. Viorel Vrăjitor, care era atunci şef urmărire penală la Ciocana, l-a primit pe Bistriţchi la serviciu. Ulterior, când şeful Poliţiei de la Ciocana, Corneliu Groza, este transferat la şefia Poliţiei din sectorul Centru al capitalei, Viorel Vrăjitor este numit şef al urmăririi penale din acest sector. La rândul său, Vrăjitor nu uită de cumătrul său Petru Bistriţchi şi îl aduce cu el în sectorul Centru. După ce Groza este avansat în funcţie şi părăseşte Inspectoratul de Poliţie al sectorului Centru, cei doi cumetri revin la Ciocana, în calitate de şef şi respectiv şef-adjunct al secţiei urmărire penală.  

Mai multe voci susţin că Vrăjitor şi Bistriţchi ar fi complici în diferite scheme de estorcare de bunuri şi bani.

Dosarul de tortură, avansarea condamnatului şi amnistia suspectă

Petru Bistriţchi a fost învinuit de Procuratură că, în noaptea de 8 aprilie 2009, a torturat un student de la ASEM, participant la protestele anticomuniste. Bistriţchi, care avea atunci 25 de ani, l-a lovit cu pumnii în cap pe protestatar pentru a-l determina să declare că a participat la vandalizarea Parlamentului şi că a furat de acolo mai multe bunuri.

Ulterior, Bistriţchi a privit cum poliţistul Adrian Dudca l-a maltratat pe student, cum l-a impus să se dezbrace sub pretextul întreţinerii unui raport sexual, determinându-l să recunoască ceea ce nu a făcut. În mai, 2015, magistratul Victor Boico de la Judecătoria Buiucani îl găseşte vinovat pe Bistriţchi de tortură, însă nu-l condamnă, sub pretextul expirării termenului de prescripţie.

La finele lunii decembrie, 2015, Curtea de Apel Chişinău îl condamnă pe Bistriţchi la 5 ani cu executare, cu retragerea dreptului de a ocupa funcţii publice pentru o perioadă de 4 ani.

Avocaţii lui Petru Bistriţchi atacă sentinţa la Curtea Supremă de Justiţie, care respinge demersul. La fel, a fost respins şi recursul în anulare.

Deşi sentinţa Curţii de Apel a fost executorie, poliţiştii nu s-au prea grăbit să-l reţină pe Bistriţchi. Abia la 18 iulie, 2016, Poliţia din sectorul Botanica al capitalei înaintează un demers la Judecătoria Buiucani pentru a-l da pe Bistriţchi în urmărire generală. Precizăm că, în tot acest timp, Petru Bistriţchi activa în Poliţia sectorului Centru. 

În septembrie, 2016, judecătorul Ghenadie Pavliuc a respins demersul poliţiştilor de la Botanica pe motiv că nu ţine de competenţa teritorială a instanţei de la Buiucani.

Două luni mai târziu, la 29 noiembrie, 2016, acelaşi judecător, Ghenadie Pavliuc acceptă demersul avocatei lui Bistriţchi şi îl amnistiază pe torţionar de la executarea pedepsei cu închisoarea.

Legea nr. 210 cu privire la amnistie din iulie, 2016, în baza căreia Bistriţchi a fost absolvit de pedeapsa cu închisoarea, stipulează clar că amnistia se aplică doar condamnaţilor, care şi-au recunoscut vina.

Însă, potrivit materialelor dosarului, torţionarul de la Ciocana nu şi-a recunoscut niciodată vina.

Mai mult, pedeapsa privind retragerea dreptului de a ocupa funcţii publice pe un termen de 4 ani nu i-a fost retrasă, însă Bistriţchi nu a fost înlăturat nicio zi din funcţie. Cumătrul Vrăjitor nu avea cum să nu cunoască despre acest dosar, mai ales că figurează în calitate de martor.  

Casele poliţiştilor, cu statui la poartă

Cumetrii Petru Bistriţchi şi Viorel Vrăjitor locuiesc în satul Cheltuitori, la o distanţă de cca 150 de metri unul de celălalt. Vrăjitor a instalat pe stâlpii de la poartă statuile a trei vulturi, iar Bistriţchi, sculpturile a doi lei. 

Potrivit datelor cadastrale, casa poliţistului Vrăjitor are 92.2 metri pătraţi şi este construită pe un teren de 11.86 ari.


Soții Vrăjitor ar fi procurat 75 la sută din teren în anul 2004, de la o familie, iar în anul 2005 au dat imobilul în exploatare. În 2017, familia Vrăjitor a mai procurat de la Primăria Tohatin încă 25 la sută din teren, care fusese îngrădit cu mult timp înainte. 



Nicolae Miron, ex-consilier local, a declarat că Viorel Vrăjitor ar fi intrat în posesia terenului printr-o schemă pusă la cale în complicitate cu unii factori de decizie din administraţia publică locală. Potrivit lui Miron, funcţionarii ar fi fost suspectaţi într-un dosar penal pentru fraudă, iar Viorel Vrăjitor i-ar fi ajutat să scape de pedeapsă. Fostul ales local a menționat că familia Vrăjitor ar deţine mai multe terenuri în comuna Tohatin.
  

Potrivit Declaraţiei de venit pentru anul 2016, Viorel Vrăjitor deţine în comuna Tohatin 2 terenuri pentru construcţii, estimate la 2 mii de lei fiecare, pe care le-ar fi procurat în 2012 şi un teren de 11 ari în extravilan, estimat la 50 de mii de lei, care i-a fost alocat în 2011 prin decizia Consiliului local.

Preţul unui teren pentru construcţii în comuna Tohatin, cu suprafaţa de 6-7 ari, variază între 12 și 15 mii de euro.

În 2014, familia Vrăjitor mai intră în posesia unui teren cu suprafaţa de 15 ari, în extravilan, iar în 2015, în posesia unui teren pentru construcţii, cu suprafaţa de 5 ari.

Şi dacă Viorel Vrăjitor îşi declară proprietăţile, subalternul său, Bistriţchi, evită să facă acest lucru. Potrivit Declaraţiei de avere pentru anul 2016, Bistriţchi este sărac şi nu are nici casă, nici masă, ci doar 6 terenuri agricole, care i-au fost donate.

Chiar şi în acte, Bistriţchi indică că are viză de reşedinţă într-o garsonieră de 19 metri pătraţi din sectorul Botanica, care nu i-a aparţinut niciodată.

Casa din Cheltuitori, în care locuieşte Petru Bistriţchi cu soţia şi cei trei copii ai lor, este înregistrată pe numele părinţilor, doi pensionari din satul Hîrbovăţ, raionul Călăraşi. 

Casa are 145,2 metri pătraţi şi este amplasată pe un teren 9,6 ari.

Vecinii susţin că acolo locuiește doar poliţistul Petru Bistriţchi, nu şi părinţii săi. 

Venituri modeste în Declaraţiile de avere, dar maşini de lux în garaj

În afară de casele din Tohatin, cumetrii Vrăjitor şi Bistrițchi dețin și maşini de lux. 

Şeful secţiei urmărire penală de la Ciocana declară în proprietate un automobil Toyota Prado, pe care l-a procurat în 2013 cu 256 de mii de lei.

Sursele noaste susţin că familia Vrăjitor ar deţine în proprietare şi alte mijloace de transport.

Petru Bistriţchi este văzut la volanul unui Mercedes argintiu. Poliţistul declară în proprietate un automobil Nissan Micra, produs în 2003, pe care l-a procurat în 2014, cu 40 de mii de lei.

Potrivit declarației de avere, în anul 2016, Viorel Vrăjitor a luat un salariu de 123 de mii 810 lei şi o recompensă de 45 de mii de lei, pentru o traumă la serviciu. Salariul lui Viorel Vrăjitor este unica sursă de existenţă a întregii familii, din care se mai achită şi impozitele pentru imobile. 

Ceva mai bine pare să o ducă Petru Bistriţchi, care pe lângă salariul de peste 70 de mii de lei pe care l-a primit în 2016, mai declară şi salariul soţiei sale, contabilă la Moldtelecom, de puţin peste 100 de mii de lei.

Un agent economic din sectorul Ciocana, veteran al războiului de pe Nistru, susţine că Viorel Vrăjitor ar fi încercat să-l atragă într-o schemă ilegală de comercializare a alcoolului.

 „A venit la mine, însoţit de încă cineva, şi mi-a propus să vând ilegal spirt de contrabandă. Pe lângă aceasta, Vrăjitor mi-a cerut o taxă de protecţie de 3 mii de lei lunar. A zis că ceilalţi agenţi economici îi achită câte 5 mii de lei lunar, iar mie, ca fost poliţist, mi se face o reducere. Nu am acceptat. Peste două săptămâni, în localul meu au venit inspectorii fiscali. Aceștia aveau la ei un denunţ al Inspectoratului de Poliţie Ciocana. Totul era în regulă. Au găsit doar o sticlă de rachiu şi o cutie de bomboane, aduse cu vreo 20 de minute înainte de cumnatul care ne-a invitat la nuntă. Pentru că profitul este mic, nu avem angajaţi şi lucrăm împreună cu soţia, nu prea stăm acasă. Pentru sticla cumnatului ni s-a aplicat o amendă de 70 de mii de lei”, ne-a spus afaceristul. 

Petru Bistriţchi a fost acuzat în cadrul emisiunii „Vorbeşte Moldova” de la postul de televiziune Prime, că şi-a însuşit 3 mii de euro din prejudiciul de 6 mii de euro, pe care urma să-l restituie unei femei, înşelate de o pretinsă vrăjitoare şi că ar fi muşamalizat dosarul. „Dl Bistriţchi mi-a dat trei mii de euro şi mi-a zis că vrăjitoarea îşi face treaba bine, că ea are nevoie de bani, că se tratează în România. Mai apoi, m-a impus să scriu că cei trei mii de euro constituiau un împrumut. El m-a ameninţat că va chema toate rudele mele şi le va spune că am apelat la vrăjitoare”, a declarat victima, Marina Vornicu.

Sursa: https://crimemoldova.com

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

 


Editorial 18 Mai 2018, de Pavel Păduraru

Chișinăul e pierdut!

Scriam săptămâna trecută că, dacă cei trei candidați importanți unioniști sau proeuropeni la șefia Capitalei, Andrei Năstase, Valeriu Munteanu și Constantin Codreanu, nu vor alege doar pe unul dintre ei, pentru a merge în alegerile de duminică, nu va avea niciun sens să ieșim la votare. Din...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Mai 2018, de George Simion

Schimbați balada!

În cei peste zece ani, de când am cunoscut R. Moldova, m-a fascinat mereu felul în care electoratul pro-estic s-a mobilizat la vot. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Mai 2018, de Moni Stănilă

Buni sau răi?

Că tot suntem în campanie electorală, să ne reîntoarcem puțin la judecata aproapelui. Ușurința cu care catalogăm oamenii din jurul nostru e incredibilă. Despre oricine putem afirma câte ceva, de parcă le-am cunoaște gândurile și pocăința. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Mai 2018, de Constantin Tănase

Obsesia autohtonizării și destinul graiului matern

Nu rareori, când vorbim despre situația limbii române din stânga Prutului, demonstrăm o înțelegere cu totul puerilă, școlărească a fenomenului.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Mai 2018, de Răzvan Munteanu

Trump scoate SUA din acordul nuclear cu Iranul. Ce poate urma?

Foarte mulți jurnaliști sau analiști de politică externă spuneau că retorica folosită de către Donald Trump în cursa electorală pentru Casa Albă va fi abandonată odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Statelor Unite.  

() Citeşte tot articolul

Atitudini 16 Mai 2018, de Constantin Tănase

Presa a uitat de 16 mai

Presa de la Chişinău, dar şi cea de peste Prut, preocupată de chestiuni vitale pentru destinul nostru naţional, cum ar fi, de exemplu, înjurăturile de căruţaş ameţit ale lui Voronin sau cele de oier devenit milionar ale lui Gigi Becali, a trecut falnic şi fără păs peste data de 16 mai, o zi...

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Mai 2018, de Moni Stănilă

Primăvară cu poezie

În perioada 3-5 mai a avut loc Festivalul Internațional „Primăvara Europeană a Poeților”, ediția a VIII-a. Evenimentele au debutat cu depunerea de flori la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române, urmată de Simpozionul Internațional „Dialoguri europene:...

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Mai 2018, de Dan Nicu

Lui Dodon nu i-ar strica să ia lecţii de la Kim Jong-un

Întâlnirea de pe 27 aprilie dintre preşedinţii celor două jumătăţi ale Coreei, despărţite din 1953 printr-un război purtat pe baze ideologice, imprimă speranţe că în curând în peninsula Coreeană starea formală de război va fi încheiată şi va începe o eră a...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Mai 2018, de Moni Stănilă

Cu pași repezi spre Primărie

Fiecare dintre noi are o poziție vizavi de apropiatele alegeri de la Primărie. Fie susține un candidat, fie nici nu vrea să meargă la vot, fie merge să își dea votul împotriva cuiva. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Mai 2018, de Pavel Păduraru

Salvați Chișinăul! Andrei, Valeriu, Constantin…

Peste o săptămână, unii chișinăuieni îşi vor alege primarul. Dar dacă și atunci vom avea 12 concurenți electorali, nu va avea niciun rost să ieșim din case. Mai bine am dormi în acea zi până la închiderea secțiilor de votare, pe fundalul unor cântece de luptă...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Mai 2018, de Moni Stănilă

Copilăria lui Kaspar Hauser

Bogdan-Alexandru Stănescu - scriitor, traducător și editor - pe care l-am avut invitat la cenaclul Republica în 2015, a publicat anul trecut primul său roman - Copilăria lui Kaspar Hauser, care deja a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu' lui Thoreau”,...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 9 Mai 2018, de Moni Stănilă

Împărat al distrugerii

Nu pot să nu revin constant la ce ar fi trebuit să presupună datoria omului ca împărat al creației. Mai ales acum, în plină primăvară, când vegetația se străduiește să acopere tot gunoiul pe care îl lăsăm în urma noastră.

() Citeşte tot articolul

 

 



Cele mai citite articole Timpul.md