Curtea Constituţională, chemată să ţină cont de CEDO

Demersul lui A. Tănase vine după ce Marea Cameră a CEDO a făcut publică, la 27 aprilie 2010, hotărârea sa prin care a menţinut concluzia Curţii din 18 noiembrie 2008 în acest subiect, constatând în mod repetat violarea dreptului la libere alegeri de către Guvernul RM prin adoptarea acestor inderdicţii.

Amintim că CEDO a fost sesizată de către Alexandru Tănase, pe atunci consilier municipal PLDM, care s-a plâns că legea 273 îi încalcă dreptul de a fi ales în funcţii elective. CEDO i-a dat dreptate, însă Guvernul RM a atacat decizia în Marea Cameră a Curţii de la Strasbourg. În timpul procedurii judiciare la CEDO, la 26 mai 2009, Curtea Constituţională din Moldova a pronunţat cu unanimitate de voturi o hotărâre prin care a declarat Legea 273 constituţională, argumentând că ar urma un scop legitim de apărare a securităţii naţionale şi de consolidare a statalităţii RM. Contrar concluziilor acesteia, Curtea Europeană a constatat că în afară de scurte referinţe la pretinse mişcări de subminare a statalităţii RM, Curtea Constituţională nu au oferit explicaţii privind necesitatea modificării politicii electorale.

CEDO a observat că Legea 273 şi alte măsuri ale reformei electorale au avut un efect negativ asupra partidelor de opoziţie şi că toţi deputaţii care au fost afectaţi negativ de Legea 273 din cauza deţinerii celei de-a doua cetăţenii, erau din partidele de opoziţie. Guvernul însă nu a putut da niciun exemplu de deputat cu cetăţenie dublă care ar fi dat dovadă de lipsă de loialitate faţă de Statul RM. Înalta Curte, de asemenea, nu a fost convinsă că scopul urmărit de această lege a fost anume acel de asigurare a loialităţii deputaţilor faţă de Stat.

Restricţiile la ocuparea funcţiilor publice de către persoanele care deţin mai multe cetăţenii au fost adoptate în decembrie 2007 de către deputaţii PCRM şi PPCD. La 23 decembrie 2009, actuala majoritate democrat-liberală din Parlament a abrogat legea care impune aceste interdicţii, astfel că acum persoanele cu dublă cetăţenie pot fi miniştri, deputaţi, primari, procurori, diplomaţi, poliţişti şi chiar preşedinte de ţară.