Curtea de Conturi acopera marile afaceri pe bani publici

Interviu cu Mihai Trofim, fostul sef al Oficiului teritorial Sud al Curtii de Conturi din Cahul.

– Dle Trofim, mai multi fosti angajati ai Curtii de Conturi (CC) sustin ca activitatea acestei institutii, dupa numirea in functia de presedinta a dnei Ala Popescu, a fost dominata de ilegalitati. E adevarat?

– Ma solidarizez si eu cu fostii mei colegi, care au solicitat Procuraturii Generale sa verifice activitatea CC, intrucat fac si eu parte dintre cei fortati sa-si dea demisia. Am lucrat la CC din 2003 pana la 3 iulie 2009, iar in ultimii trei ani am fost sef al Oficiului Sud. E adevarat ca Ala Popescu a instaurat aici dictatura si cultul personalitatii, insuportabile pentru cea mai mare parte a angajatilor. Dansa si-a creat un cerc de slugoi, care colecteaza informatii compromitatoare despre angajatii incomozi. Serviciul de securitate interna nu face decat sa asculte convorbirile telefonice ale angajatilor, sa-i atate intre ei si sa le faca dosare, care ulterior sunt folosite ca parghii de santaj.

– Cum ati cazut dvs. in dizgratia dnei Popescu si de ce ati plecat de la Curte?

– Acum trei ani, participand la sedintele CC ca sef de oficiu si auditor, am avut indrazneala sa-i reprosez si eu anumite lucruri. De obicei, dupa ce plecau conducatorii institutiilor auditate, ea incepea teroarea psihologica asupra auditorilor, in special, asupra celor din subdiviziunile teritoriale, pe care-i invinuia de toate relele: coruptie, nepotism, implicare politica etc., inclusiv de calitatea proasta a materialelor de control. Se crea impresia ca vina privind delapidarile de fonduri publice o purtau nu conducatorii institutiilor publice, ci auditorii CC. La una dintre sedinte, i-am reprosat ca 80% din materialele publicate in hotararile CC sunt, de fapt, acumulate de catre auditorii din teritoriu. M-am referit si la un audit realizat la o institutie publica ce avea in gestiune circa 100 mln. lei, pe cand raportul publicat in „Monitorul Oficial” abia de incapea pe jumatate de pagina si continea doar fraze generale. Ala Popescu personal verifica materialele de control, cautand sa vada daca nimeni dintre controlori nu atinge interesele si afacerile celor care au desemnat-o in functie.

A scos-o din sarite si faptul ca, in 2009, candidam la alegeri pe listele unui partid liberal si am depus cerere de suspendare temporara a activitatii. Am fost invitat imediat la Chisinau, unde, dupa o lunga pledoarie, mi-a cerut sa-mi dau demisia. „Daca nu ai hartie, iti dau eu si poti sa scrii cererea aici, la mine in cabinet”. I-am spus ca nu-mi voi da demisia, pentru ca am dreptul legal de a candida. La 1 iulie, inainte de alegerile anticipate, am fost vizitat de catre seful sectiei securitate interna, Anatol ?urturica. M-a amenintat ca, de nu voi demisiona, voi avea probleme. Mi-a spus ca ei stiu unde am lucrat anterior si ca nu-i normal sa am ore la Universitatea din Cahul… Mi s-a facut sila de astea si m-am concediat. In toamna lui 2009, au fost concediati si ceilalti angajati ai Oficiului Sud. Pana la venirea Alei Popescu, oficiul avea 20 de auditori, iar acum a ramas unul singur.

– Ce i-ati reprosa, inainte de toate, fostei dvs. sefe?

– Prin intermediul ei, CC s-a transformat dintr-un organ suprem de audit financiar in unul de protectie a afacerilor pe bani publici a PCRM. Nici un demnitar n-a fost sanctionat sau tras la raspundere macar disciplinara pentru incalcarile constatate in actele de control sau audit. Materialele recentului audit de la MAI cantaresc mult mai mult decat toate hotararile din ultimii ani. Aceste materiale au fost, poate, primele necenzurate de Ala Popescu. Oare de ce sutele de controale si audite realizate de CC n-au adus la tragerea la raspundere a vinovatilor, dar imediat dupa schimbarea Puterii au fost deschise sase dosare penale in baza unui singur audit?.. In timpul regimului comunist, escrocheriile pe bani publici erau acoperite la CC. Azi, Ala Popescu incearca sa fie buna cu noua Putere pentru a-si pastra fotoliul.

– Cum argumentati acuzatia ca Ala Popescu a indeplinit comenzi politice?

– Despre aceasta stie toata lumea. In 2008 si imediat dupa 5 aprilie 2009, CC a realizat cel putin trei controale: privind corectitudinea restituirii TVA, controlul institutiilor de invatamant mediu de specialitate si controlul privind activitatea unor posturi de radio si de televiziune locala. Aceste controale nu figurau initial in „Planul activitatii de control/audit pe anii 2008-2009 ale Curtii”, dar au fost facute la indicatiile Presedintiei, fapt ce poate fi usor verificat in cancelaria CC. Controlul la institutiile de invatamant a fost initiat pentru a intimida elevii, studentii profesorii dupa evenimentele din aprilie 2009, dar si pentru a justifica reducerea locurilor bugetare la colegii, ceea ce s-a si intamplat. Aceste trei controale „la comanda” au fost initiate si executate in contradictie cu prevederile legislatiei, care stipuleaza ca CC este independenta si nu poate fi controlata sau directionata de nicio persoana fizica si juridica, precum si ca nici o alta autoritate publica nu poate solicita sau obliga CC sa efectueze sau sa sisteze actiuni de audit.

Desecritizarea documentelor guvernarii comuniste privind obligarea unor agenti economii de a sponsoriza restaurarea Manastirii Curchi o pune iarasi in prim-plan pe Ala Popescu. Ea fusese sefa a Comitetului de revizie privind gestionarea fondurilor acumulate. In semn de rasplata pentru acoperirea santajului si racketului exercitat de catre autoritatile comuniste asupra agentilor economici, ea a fost decorata cu „Ordinul Republicii”…

– Ce intreprinderi si institutii erau, de regula, protejate la Curte?

– Acum doi ani, Ala Popescu a obligat auditorii CC sa excluda din proiectele de hotarare denumirile intreprinderilor care au beneficiat ilegal de mijloace bugetare prin sistemul de achizitii publice, in special, cele privind investitiile capitale. Spunea ca incalcarile sunt comise de sefii institutiilor publice si a grupurilor de lucru, iar intreprinderile nu poarta vina. De fapt, ea proteja firmele patronilor sai de la guvernare. Fiind sef de oficiu, propuneam, an de an, efectuarea controalelor privind instrainarea patrimoniului public, intrucat alesii locali comunisti agoniseau loturi de pamant si imobile cu bani derizorii si le vindeau apoi la preturi fabuloase. Nicio propunere nu a fost acceptata. Ala Popescu a sabotat obligatiunile CC, mai ales, prin inactiune. Unele entitati publice s-au bucurat de o atitudine privilegiata din partea CC: fie ca au fost scutite de controale, fie ca acestea au fost formale. Hotararile CC privind rezultatele controalelor efectuate la Aparatul Presedintelui, Academia de Stiinte, Banca Nationala sau CCCEC sunt adevarate fictiuni.

– Ce alte „fictiuni” s-au mai produs in acesti ani?

– Banca de Economii, Fiscul si Vama au fost scutite de controale. Dar cum sa faci concluzii privind corectitudinea formarii partii de venituri a Bugetului, daca nu se realizeaza audituri la Vama si la Fisc, prin intermediul carora se acumuleaza 90% din veniturile bugetare? Unul dintre cele mai mari proiecte investitionale, Calea Ferata Cahul-Giurgiulesti, desi a valorat circa 1 mlrd. de lei, a fost scutit deliberat de auditare, pentru a nu „sifona” imaginea guvernarii in preajma alegerilor. Insa aceasta „constructie a secolului” a fost realizata cu mari incalcari ale legislatiei. Au fost desproprietariti abuziv locuitorii din lunca Prutului, s-au realizat lucrari in lipsa proiectului, iar exploatarea ilegala a resurselor naturale poate avea un impact ecologic catastrofal in zona. Si la ASM, si la Ministerul Culturii, si la Ministerul Dezvoltarii Informationale s-au constatat delapidari de fonduri si instrainari abuzive de patrimoniu, fara ca cineva sa fie atins. CC a trecut cu vederea renumita „amnistie fiscala si liberalizare a economiei”, activitati ce urmau a fi auditate in mod obligatoriu, caci reforma a afectat esential partea de venituri a Bugetului. Dar Ala Popescu a sabotat desfasurarea auditului domeniului vizat. Necesita un audit obiectiv si reparatia capitala a noului sediu al Curtii, care s-a realizat in graba, in plina criza economica, si care ridica mari semne de intrebare privind oportunitatea cheltuirii a opt milioane de lei bugetari. Inactiunea deliberata a conducerii CC in anumite cazuri si executarea la comanda a unor controale denota angajare politica.

– Din cate se stie, CC activeaza in baza unei legi noi…

– A carei autoare e insasi Ala Popescu. A facut-o pana la alegeri, pentru a se apara in cazul in care se schimba Puterea. De exemplu, noua redactie a legii prevede ca CC „nu poate fi controlata de nicio persoana fizica si juridica”. Conform legii vechi, „structura organizatorica a CC era stabilita de Parlament”, acum aceste atributii ii revin exclusiv Presedintelui CC… Din lege a fost exclusa si prevederea ca presedintele poate fi revocat din functie daca nu isi indeplineste atributiile. Drept urmare, in septembrie 2009, Popescu a concediat mai multe persoane incomode. Asa ca legea respectiva e un „bastion de protectie” pentru Ala Popescu, care nu poate fi nici controlata, nici revocata, chiar daca nu s-ar ocupa cu nimic…
Este evident ca, in perioada guvernarii comuniste, au fost date indicatii ca opinia publica sa nu afle despre delapidarile de fonduri publice, iar CC nu a facut decat sa acopere „marele afaceri” pe banii publici. O studiere amanuntita a rezultatelor controalelor poate scoate la iveala foarte multe lucruri deosebit de grave.

– Va multumim pentru interviu.