Astăzi 19 Februarie 2018, Luni - Ultima actualizare la 18 Februarie 2018
Abonamente

Media 19 Septembrie 2011, ora 05:15    Din editia print

Cutreierând prin bloguri: Străinătatea noastră de toate zilele...

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

de Atitudine alternativă
  
Pe strada Ismail staţionează un autocar gri „încărcat” cu moldoveni.

 Ultimele minute înainte de pornire. Doi copii, de aproximativ şapte şi, respectiv, nouă ani, au feţele triste şi îşi iau rămas bun de la cineva din interiorul autocarului. Lângă ei e un bărbat de vreo 50 de ani, cu chipul ofilit. Autocarul a pornit şi imediat cel mai mic a început să plângă, iar cel mai mare îl mângâia, dar gata şi el să răbufnească, însă ochii săi roşii trădau lacrimile vărsate ceva mai devreme. Chiar şi bărbatul de 50 de ani a scăpat câteva lacrimi, dar se vedea că încerca să fie puternic. M-am apropiat de un tânăr care se uita lung şi abătut în urma autocarului. L-am întrebat unde pleacă autocarul şi acesta, privindu-mă câteva clipe parcă dezbătut de la un proces de profundă interiorizare, mi-a răspuns că pleacă spre Italia.



Peste câteva ore am plecat la cineva din apropiaţi la care a decedat copilul în ziua când s-au întors acasă după mai mulţi ani de străinătate plină de amărăciune, greutăţi, umilinţe şi evenimente dramatice. Ce mi-a spus acea rudă, cu lacrimi în ochi, a fost pentru mine o adevărată confesiune, dar din toate acele lucruri pe care le-am auzit, unele mi-au atras atenţia în mod deosebit: „Europa ne ia tot ce avem mai frumos (n.a. - copiii)… Chiar dacă voi ajunge să mănânc numai mămăligă, voi rămâne pe pământul meu… Să nu pleci, auzi? Să nu pleci niciodată, cât de umiliţi sunt moldovenii noştri în străinătate”. Acestea sunt doar câteva frânturi din durerea unui moldovean care a fost peste hotare şi a trăit momente groaznice.

Aceste evenimente, care s-au petrecut în aceeaşi zi, m-au făcut să mă gândesc mult mai serios asupra problemei emigrării moldovenilor peste hotare. Avantajul este şansa unui trai mai îndestulat (nu decent, pentru că decenţa nu se măsoară după nişte criterii universal valabile), cu mâncare mai multă şi mai scumpă (nu neapărat mai calitativă), cu haine de firmă, cu maşini de lux şi apartamente/case reparate/construite şi mobilate conform celor mai noi tendinţe. Deci avantajele sunt pur materiale, nimic mai mult această străinătate nu ne oferă. Cum spunea un prieten - acesta este „pragmatismul stomacului” […] 

Medicină: R. Moldova vs. România

de Dragoş Galbur

Deficitul de personal medical creează mari probleme în sistemul din România. Statistica Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că România a ajuns să aibă mai puţini medici decât R. Moldova.

Raportul OMS arată că, în ultimii zece ani, numărul de medici a scăzut drastic, respectiv în România sunt foarte puţini medici raportat la numărul de locuitori.

În România există 19 medici la 10.000 de persoane, pe când în R. Moldova există 27 de medici raportat la acelaşi număr de locuitori.
Situaţia este nesatisfăcătoare şi în cazul asistentelor şi moaşelor. România are 42 de asistente sau moaşe la 10.000 de locuitori, pe când R. Moldova - 66. În cazul dentiştilor, moldovenii tot stau mai bine: în România există doi dentişti pentru 10.000 de locuitori, pe când în R. Moldova - patru.

Prin comparaţie, în alte ţări europene sunt în jur de 40 de medici la 10.000 de locuitori, de ex. Norvegia, Olanda, Elveţia sau 37 de medici la 10.000 de locuitori în Spania, Portugalia.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul