Politică

Dacă va fi ales Putin, R. Moldova va avea probleme enorme

Vladimir Putin are prima şansă în actualele alegeri prezidenţiale din Rusia, iar realegerea sa pentru un al treilea mandat ar putea complica lucrurile în răsăritul Europei, inclusiv în România, a declarat Dan Dungaciu, preşedintele Institutului pentru Relaţii Internaţionale al Academiei Române, într-un interviu acordat EVZ. O Rusie cu o stabilitate internă garantată de Putin pentru cel puţin şase ani va fi ca un magnet pentru investitorii occidentali, în frunte cu cei germani, un scenariu cu grave repercusiuni economice asupra ţărilor est-europene, a explicat analistul. Reproducem un fragment din acest interviu.

Întrebare: Ce înseamnă însă o Rusie cu un Vladimir Putin încă cel puţin şase ani la putere?
D. D.: …Ăsta este un semnal pentru investitorii externi. În acest moment, 75 la sută din investiţiile străine din Rusia vin din UE, Rusia are cam 50 la sută rezervă valutară în euro şi 47 la sută din schimburile comerciale se desfăşoară cu UE. Ruşii au vrut încă de pe vremea lui Medvedev să dea drumul la privatizări, la aşa-numitul proces de modernizare. Sperau să obţină cam 200 de miliarde din privatizări. Ghinionul lor a fost că a picat tocmai în vreme de criză. Ei sunt conştienţi că trebuie să modernizeze Rusia pentru că altfel lucrurile nu mai funcţionează. Lucrurile se schimbă în lume şi chiar în domeniul energiei şi ei ştiu că vor cădea de pe harta energiei dacă nu se întâmplă ceva acolo. Vor să atragă investiţii europene masive, vor să injecteze bani în economie într-un moment în care ies bani din economia rusească.

… Cu un Putin la putere şase ani, ei îşi oferă o garanţie, o stabilitate economică. Dacă se va întâmpla acest lucru, dacă se va încheia un parteneriat ruso-european, mai degrabă ruso-german – în ruseşte Bruxelles se traduce mai degrabă prin Berlin – şi nemţii îşi vor duce fabricile în Federaţia Rusă, în momentul acela nemţii vor da un semnal: investiţiile se pot duce spre Rusia. Aceasta va fi cea mai mare lovitură pentru Europa de Est, inclusiv România, pentru că investiţiile nu vor mai veni. Noi ne facem iluzii că investitorii străini vin în România dar dacă piaţa rusă este garantată de Putin şase ani, cu parteneriat german, în care dacă ai o problemă de investiţii te duci la Angela Merkel şi ea vorbeşte cu Putin şi se rezolvă, atunci ce sens mai are să îţi mai aduci investiţiile în România, Bulgaria sau Ungaria? Pentru că Rusia este o piaţă mare, iar investitorul nu vrea o democraţie perfectă, el vrea predicitibilitate pe care i-o oferă Putin. Iar timp de şase ani cel puţin el poate oferi asta unui investitor străin.

Deci dacă acest lucru se va întâmpla, dacă Rusia se va europeniza, mă rog, în formula rusească, atunci, ştiţi cum se spune, ai grijă de ce îţi doreşti că acest lucru se poate întâmpla. O Rusie europeană, repet, în formula rusească, e clar că nu va fi Danemarca acolo, va deveni cel mai mare inamic al Răsăritului, inclusiv al României. Cu o Rusie agresivă ne-am cam obişnuit. Avem parteneriatul strategic cu SUA, foarte important, suntem membri NATO, deci avem protecţie maximă. Dar o Rusie europeană ce va face? Va atrage toate investiţiile spre ea, România, Ucraina, nu mai vorbesc de R. Moldova, întreaga zonă va fi demantelată. În acel moment, putem citi acest scenariu prin Putin, candidatul Occidentului. Iar în această situaţie România va avea o problemă. Marea ameninţare nu este o Rusie agresivă, cu care ne-am obişnuit, ci o Rusie europenizată. Ar trebui să gândim şi în termenii acestui scenariu.

Sigur, în acel moment, peste câţiva ani şi relaţia Bucureşti-Chişinău se va pune altfel pentru că R. Moldova fără investiţii nu va rezista. Nici acum nu se simte prea bine. Are o singură investiţie R. Moldova – Fabrica „Coca Cola” care s-a mutat de la Iaşi. Mai sunt vreo 2.000 de firme româneşti acolo, iar următorul clasat are vreo sută şi ceva de firme.

Î.: În ce fel se va pune atunci relaţia Bucureşti-Chişinău?
D. D.: R. Moldova va fi incapabilă să reziste, să supravieţuiască ca stat pe acest scenariu care, desigur, este unul ipotetic deocamdată. Remitenţele vor fi limitate până la urmă, nu poţi să trăieşti ca stat doar din remitenţe. Şi atunci relaţia cu Chişinăul va trebui privită din alte puncte de vedere pentru că Chişinăul va avea probleme enorme pe care nu va putea să le gestioneze singur. O perspectivă pe care România trebuie în acest moment s-o gândească.

Azi, Transnistria e mai departe de R. Moldova decât ieri…

Problema R. Moldova este că ea trebuie să facă reunificarea cu Transnistria, dar fără să blocheze factorul european care şi aşa e destul de plăpând. În acest moment, dacă se face reunificarea, totul s-a terminat, frontiera euroatlantică se fixează pe Prut. În acest moment, R. Moldova nu are capacitatea să gestioneze politic şi electoral regiunea transnistreană. Acolo sunt generaţii de tineri de 20-25 de ani, de tineri care s-au născut în 1987-1988. Aceştia nu au fost expuşi statului R. Moldova, ei nu ştiu de acest stat. Ei s-au născut în Transnistria, au studiat după manuale transnistrene, au fost expuşi Moscovei, Odesei. Această generaţie trebuie convinsă că în R. Moldova e mai bine, ceea ce e greu. Nu au nicio treabă cu R. Moldova. E mai greu acum să rezolvi problema transnistreană decât era înainte. (Dan Dungaciu)

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *