Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:08
Abonamente
 
 
 

Politică 3 Martie 2014, ora 10:29

Dan Dungaciu despre conflictul din Crimeea și implicaţiile pentru Moldova

Marime Font

Pot fi luate în considerare patru scenarii pentru Ucraina: Un război pentru Ucraina  care să implice mai mulţi actori decât Kievul şi Moscova este puţin probabil, în ciuda Memorandumului de la Budapesta din 1994, invocat abundent şi cu temei de diplomaţia ucraineană în aceste zile. 

Consecinţele sale ar fi de neimaginat în acest moment. Dincolo de o asemenea evoluţie inacceptabilă pentru nimeni, deocamdată se concretizează patru scenarii pentru Ucraina, care vor sta sub semnul lui «o pace strâmbă este mai bună decât un război drept»:

1. „Scenariul transnistrean”: Rusia preia controlul asupra Crimeii, iar Kievul îl pierde şi pe cel pe care îl mai are. Se face un referendum pentru independenţă sau apartenenţă la Rusia, armatele ruse se transformă în „pacificatori”, regiunea devine un soi de protectorat rusesc, indiferent de statutul pe care îl va căpăta formal. Este o ruptură a Ucrainei, de facto, dacă nu şi de jure. Rusia câştigă, dar Occidentul nu recunoaşte regiunea şi consideră, în continuare, că Ucraina rămâne «independentă şi suverană», precum R. Moldova.



2. «Scenariul georgian»: Conflictul bilateral devine dur, cu implicare militară serioasă, Crimeea se radicalizează, la fel şi Rusia, conse­cinţa fiind o ruptură de facto şi de jure, chiar dacă nerecunoscută ca atare. Este un scenariu din care Ucraina şi Occidentul ies extrem de prost, o nouă Georgie, la marginea Europei, de data asta, fiind geu de înghiţit.

3. «Scenariul federalist»: Ucraina devine o federaţie, statutul Crimeii va fi, astfel, diluat, la fel şi înfrângerea Kievului. Primii care vor dori aşa ceva vor fi cei din zonele din Estul republicii, mai bogate şi relativ sponsori al regiunilor proeuropene din vestul ţării. Rusia va fi mulţumită, «federalismul» este o soluţie «europeană», iar într­o asemenea construcţie Moscova va avea pârghii serioase de influenţă prin ­intermediul Estului şi sudului Ucrainei. O soluţie pe care ambele părţi, atât Vestul, cât şi Estul, o pot vinde relativ bine publicurilor lor.

4. «Condominium ruso-occidental asupra Ucrainei». Deşi nu se va folosi acest termen şi nu va fi denumit ca atare acest scenariu, el rămâne plauzibil. Va rezulta în urma unor negocieri dincolo de puterea Kievului de a interveni, dar cu consultarea lui. Ucraina rămâne aşa cum este acum, unită, dar ţinută în picioare doar de presiunile care se vor compensa reciproc dinspre Est şi Vest. Nu se va semna nimic decisiv, nici Acordul de Asociere, nici apartenenţa la Uniunea Vamală. Nici Vestul nici Estul nu vor avea pârghii decisive în Ucraina, aşa cum s­a dovedit recent că stau, în realitate, lucrurile şi cu ocazia evenimentelor recente. Ţinta finală pentru un asemenea scenariu este convergenţa visată între spaţiul european de liber schimb al Bruxellesului şi Uniunea vamală ghidonată de Moscova.

Tăcerile Iuliei Timoșenko

Tăcerea Iuliei Timoşenko din aceste zile este extrem de semnificativă. În cazul în care va fi evitată o confruntare militară globală pentru Ucraina, esenţial este cine vor fi actorii din Ucraina care vor gira aceste soluţii: liderii pieţei, în special Klicko, nu pot pretinde asemenea poziţii, pentru că fostul campion la box a ales postura dură, radicală, războinică. În acest caz, rolul Iuliei Timoşenko poate spori simţitor, ea având încă nişte canale bune de comunicare atât la Berlin, cât şi la Moscova. Faptul că va face curând o vizită la Moscova este semnificativ. Este foarte probabil ca asemenea tipuri de lideri să fie cei mai indicaţi pentru o soluţie în care Ucraina rămâne ce a fost de la început, aşa cum se traduce literar, respectiv „la hotare”.

Implicaţiile pentru Moldova

Există trei chestiuni care se pot deduce din agresiunea asupra Ucrainei:

1. Nu are nici o garanţie de securitate, iar ideea de neutralitate (negarantată) din Constituţie nu înseamnă, de fapt, nimic. Iluzia neutralităţii şi jocul „inteligent” la două capete ­ şi cu Estul şi cu Vestul – rămân ceea ce sunt: iluzii naive şi primejdioase.

2. Transnistria se poate oricând radicaliza, ceea ce va pune Chişinăul într­o situaţie imposibilă. Nu va avea pur şi simplu ce să facă. Puterea de negociere sau de ripostă a Chişinăului este incomparabil mai mică decât cea a Kievului, la fel şi relevanţa globală a unui posibil conflict.

3. Este clar că va trebui să îşi gândească, cel puţin implicit, viitorul european fără Transnistria, pentru că e greu de imaginat că trupele ruseşti se vor (mai) retrage vreodată de acolo, iar o soluţionare a conflictului s­ar putea produce în interesul R. Moldova. Nistrul este perceput de Moscova ca frontieră de război şi va rămâne aşa de aici încolo.

Un articol de: Dan Dungaciu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md