Dan Dungaciu:„Problema identitară a R. Moldova e departe de a fi încheiată”

„Basarabia e România” e o afirmaţie adesea întâlnită astăzi la Chişinău şi chiar inscripţionată în locurile publice din capitală, urmată, ce-i drept, de semnul exclamării. Surprinzător a fost însă gestul microbiştilor români, care au afişat un banner imens cu această afirmaţie, la un meci de fotbal ce avea loc pe renumitul „Stade de France” între Franţa şi România, pe 5 septembrie 2010. Dan Dungaciu a preluat această imagine, a plasat-o pe coperta noii sale cărţi, modificându-i sensul doar cu un semn de punctuaţie: „Basarabia e România?”. Participanţii la lansarea cărţii semnate de cunoscutul sociolog au acceptat această invitaţie la reflecţie şi au încercat să formuleze nişte răspunsuri.

„Un răspuns sumar ar fi unul afirmativ, în măsura în care avem în continuare elementul etnic majoritar românesc. În acelaşi timp, răspunsul la întrebarea „Basarabia e România?” este unul negativ, dacă ne gândim că formarea RSSM în 2 august 1940 a însemnat sfârşitul Basarabiei istorice. Prin răşluirea părţii de sud a Basarabiei şi adăugarea unei jumătăţi din teritoriul fostei RASSM formate în 1924, asistăm de fapt la crearea unui concept geopolitic nou de Moldovă”, a observat istoricul Igor Caşu. De aceeaşi părere a fost scriitorul şi omul politic Ion Hadârcă în tentativa sa de a elucida dilema „cine suntem şi care este viitorul ţării noastre”. „Basarabia nu mai există. Este Republica Moldova. Dungaciu sugerează că reaccederea la civilizaţia europeană este unica şansă de salvare a identităţii şi de rezolvare a dilemelor identitare moştenite prin concursuri istorice care ne-au depăşit”, a comentat Ion Hadârcă.

Apărută după volumul „Cine suntem? Cronici de la Vest la Est” (2009), cartea „Basarabia e România?” continuă seria de analize prin care sociologul de la Bucureşti încearcă să examineze formula identitară a populaţiei majoritare din R. Moldova, poziţia minorităţii ruse, descrisă drept „minoritate imperială” şi relaţia cu România. Elementul nou al cărţii este trasarea unei evoluţii a discursului politic în funcţie de elementul identitar românesc vs moldovenist. Dan Dungaciu observă că în discuţiile oficiale subiectul identităţii este ocultat. „Una din rădăcinile acestei analize este tocmai aceasta: cum se face ca, după 20 de ani, să nu mai discutăm chestiunile identitare fundamentale, ci să le aşezăm sub preş. Riscul unei asemenea strategii este următorul: oricât ai încerca să le ascunzi sub preş, ele vin peste tine şi, la un moment dat, nu mai poţi să scapi de ele. Această obsesie de a ignora nişte probleme nu vine decât în detrimentul proiectului de integrare europeană a RM”, este de părere Dan Dungaciu, care susţine că, din punct de vedere identitar, problema R. Moldova e departe de a fi încheiată.

Dan Dungaciu: „Una din rădăcinile acestei analize este tocmai aceasta: cum se face ca, după 20 de ani, să nu mai discutăm chestiunile identitare fundamentale, ci să le aşezăm sub preş. Riscul unei asemenea strategii este următorul: oricât ai încerca să le ascunzi sub preş, ele vin peste tine şi, la un moment dat, nu mai poţi să scapi de ele. Această obsesie de a ignora nişte probleme nu vine decât în detrimentul proiectului de integrare europeană a RM”.