Daniel Breaz: „Cetăţenii R. Moldova au înţeles că includerea în UE aduce cu sine infinite beneficii pe toate planurile”

– Domnule rector Daniel Breaz, v-aţi remarcat prin importanţa pe care o acordaţi, dumneavoastră şi Universitatea din Alba Iulia, colaborării strânse cu mediul universitar şi preuniversitar din Republica Moldova şi parteneriatelor cu numeroase instituţii ale statului nostru. Vă mulţumim că aţi răspuns solicitării noastre de a dialoga despre importanţa adoptării unei conduite europene în sistemul educaţional, social, economic, politic şi cultural al Republicii Moldova şi despre relaţia universităţii pe care o conduceţi cu instituţiile partenere din ţara noastră. 

– Mă bucur şi eu ori de câte ori îmi oferiţi prilejul de a aborda teme de mare actualitate privitoare la colaborarea dintre ţările noastre în domeniul educaţiei şi nu numai, cu atât mai mult cu cât traversăm, ambele ţări, momente de mare importanţă în construirea viitorului democratic: România este chemată să îşi consolideze şi să îşi dezvolte poziţia dobândită în structurile Uniunii Europene, Republica Moldova se află chiar pe pragul intrării în sistemul european, destinele celor două ţări fiind, ca întotdeauna în decursul istoriei, strâns legate.

Într-adevăr, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia are un protocol special de relaţionare cu partenerii din Republica Moldova, fapt care s-a concretizat, în ultimii ani, prin colaborări în domeniul educaţiei şi cercetării cu universităţile din Chişinău, Cahul şi Bălţi, cu liceele din câteva raioane ale Republicii Moldova, cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, cu consiliile raionale, cu consulatele României şi cu personalităţi ale lumii culturale şi ştiinţifice din Republica Moldova. Acest lucru ne onorează şi ne bucură, cu atât mai mult cu cât remarcăm orientarea corectă a societăţii spre adoptarea unui statut european pe care îl merită fără putinţă de tăgadă.

– V-am ruga să ne spuneţi, domnule rector, care consideraţi că ar trebui să fie principalul obiectiv proeuropean imediat al Republicii Moldova şi, mai ales, cum vedeţi rolul ţării noastre în dezvoltarea structurilor europene, fie că vorbim de educaţie, de economie sau de celelalte domenii de dezvoltare.

– Mi-aş permite să fac, de la bun început, o remarcă asupra căreia a stăruit în repetate rânduri şi Premierul României, domnul Victor Ponta: Republica Moldova este deja, prin statutul ei actual, prin istoria şi prin însăşi identitatea ei, un stat european. Problema nu este de a deveni parte a constructului Uniunii Europene, ci de a-şi dovedi, prin întreaga sa strategie, apartenenţa la structurile europene şi faptul că este un stat care aduce Uniunii valoare incontestabilă.

Să nu credeţi că actualul Guvern al României şi, în mod aparte, premierul Victor Ponta s-ar fi implicat atât de activ în ultimii ani în sprijinirea proiectelor proeuropene ale Republicii Moldova dacă nu ar fi avut încredere deplină în virtuţile Republicii Moldova ca parte a Uniunii Europene. Ştiţi, desigur, că premierul român nu se grăbeşte în luarea deciziilor majore, este foarte implicat în implementarea proiectelor strategice care vizează fondurile structurale nerambursabile ale UE şi nu întâmplător, în ultimii ani, a decis, împreună cu Guvernul pe care îl conduce, să sprijine financiar, necondiţionat, Republica Moldova. Din fericire, Guvernul de la Bucureşti a înţeles corect rolul şi misiunea Republicii Moldova în marea familie europeană şi este mai mult decât lăudabil efortul executivului român de a nu se bloca numai în promisiuni şi de a acţiona la modul concret, prin proiecte de fond şi nu de formă, în parcursul proeuropean al Republicii Moldova. În domeniul educaţiei, la care mă pot raporta direct, lucrurile sunt evidente, dacă ne gândim doar la numărul mare de burse acordate tinerilor din Republica Moldova la implicarea specialiştilor români în schimbul de experienţă şi în perfecţionarea cadrelor didactice de aici, la infrastructura și logistica școlară.

Daţi-mi voie să cred că principala motivaţie a cetăţenilor Republicii Moldova ar trebui să fie dorinţa de a-şi afirma răspicat, valorile identităţii naţionale, statutul de naţiune care are în destinul ei o istorie emblematică şi, în mod firesc, o experienţă pe măsură. Republica Moldova a traversat momente tensionate în întreaga ei istorie, o face şi astăzi, dar, în mod evident, vorbim de un stat vertical, cu o experienţă autentică şi care nu face concesii, nu acceptă sfidarea valorilor naţionale. Nu aş vrea să intru în detalii, însă nu putem trece cu vederea faptul că apartenenţa la UE presupune, cu necesitate, şi asumarea unor responsabilităţi fundamentale cu privire la protejarea şi afirmarea demnităţii naţionale. Uniunea Europeană nu este aidoma unui tăvălug care uniformizează, ci propune şi îşi doreşte unitatea în diversitate. Uniunea Europeană este o structură a dialogului şi a cooperării. Or, – daţi-mi voie să afirm acest lucru cu toată convingerea – Republica Moldova este un stat cu un patrimoniu spiritual şi cultural de interes major pentru Europa; cu acest crez trebuie să se continue orientarea proeuropeană.

– Mulţi sunt de părere că Republica Moldova ar trebui să mai aştepte până la a face paşii decisivi, respectiv să acorde o importanţă prioritară dezvoltării interne până la atingerea statutului de stat demn de a intra în Uniunea Europeană cu drepturi depline. Cât de alert consideraţi că trebuie să fie ritmul integrării noastre europene şi care ar trebui să fie, în acest context, principiul fundamental după care să se ghideze Guvernul de la Chişinău şi toţi cetăţenii?

– Sunt în total dezacord cu ideea de tergiversare. Permiteţi-mi să vă amintesc că şi României i se spunea, în 2002, cu 5 ani înainte de intrarea în UE, că nu are şanse prea mari. Cred că un stat, o societate, se comportă şi funcţionează exact după normele şi principiile omului ca identitate de sine stătătoare: dacă avem o dorinţă şi o motivaţie clară, dacă întrezărim idealul şi ne fixăm un reper pe care dorim să-l atingem, este absolut normal ca întreaga noastră activitate să fie orientată în acest scop. Orice tergiversare nu poate fi decât păguboase. Cetăţenii Republicii Moldova se dovedesc a fi, şi din acest punct de vedere, fraţi cu românii: românii s-au ambiţionat, au făcut tot ceea ce se putea pentru a-şi accelera eforturile de a răspunde tuturor expectaţiilor Uniunii Europene şi, iată, au reuşit. Cred cu tărie că actuala orientare a Republicii Moldova este similară.

Urmăresc, cu un interes sporit, evoluţia Republicii Moldova şi sunt mai mult decât încântat să văd cum fraţii noştri de dincolo de Prut, evident prin efortul Guvernului de la Chişinău şi al tuturor instituţiilor statului, au adoptat o strategie corectă de apropiere de valorile Uniunii Europene. Ca să poţi să îţi asumi o anumită orientare trebuie, firesc, să o înţelegi. Cred că cetăţenii Republicii Moldova au înţeles că includerea în UE aduce cu sine infinite avantaje şi beneficii pe toate planurile (economice, politice, strategice, sociale şi culturale), dar şi o consolidare a democraţiei. Semnarea, în noiembrie anul trecut, a acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană confirmă acest lucru. Republica Moldova şi-a asumat, adică, o direcţie clară şi corectă.

Permiteţi-mi să mă raportez la un singur exemplu, cu siguranţă nu cel mai relevant pentru că există multe altele în toate domeniile. Aţi văzut că, în ultimii ani, Guvernul României oferă tot mai multe şanse şi sprijin financiar tinerilor din Republica Moldova să studieze în universităţile din România integrate în spațiul European al învățământului superior și cercetării. Numai în acest an, prin decizia executivului condus de Victor Ponta, au fost alocate peste 5000 de burse ale statului român pentru elevii şi studenţii din Republica Moldova. Fiţi convinşi că aceşti tineri, care au deja posibilitatea să se instruiască prin programele naţionale şi mobilităţile internaţionale din domeniul educaţiei la mari universităţi din România şi din Europa se vor întoarce în Republica Moldova cu un bagaj profesional şi cu o educaţie de nivel european şi vor fi cei care vor implementa în ţara lor tot ceea ce înseamnă principiile democraţiei europene. Este una dintre marile şanse pe care o au şi, în fond, această tânără generaţie este chemată să ofere şi pe viitor stabilitate şi prosperitate economică acestei ţări.

Pe de altă parte, revenind la întrebare, îmi stăruie în minte mărturisirea făcută nu cu mult timp în urmă, la Chişinău, de către premierul Victor Ponta, care îşi exprima credinţa că, în 2019, când România va prelua preşedinţia Uniunii Europene, Republica Moldova se va afla între ţările membre cu drepturi depline şi numai aşa noi, românii, vom considera că ne merităm statutul european. Aş îndrăzni să spun că acesta este un deziderat ferm şi am convingerea că cetăţenii Republicii Moldova vor urma acest traseu ascendent.

– Aşa cum aţi remarcat, Guvernul actual al României se implică mai mult decât oricare altul în dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, dacă e să amintim numai cele peste 43 de milioane de euro investite de statul român în ţara noastră în 2014, în educaţie, sănătate, infrastructură, mediu, cultură. Calea europeană a Republicii Moldova va însemna şi fructificarea acestora. Ce le doriţi cetăţenilor ţării noastre pentru viitorul apropiat?

– Da, consider că este şi datoria, şi responsabilitatea României faţă de Republica Moldova pe care executivul de la București şi în mod special premierul Victor Ponta şi le-au asumat. Dacă analizaţi cu atenţie, s-au orientat exact spre acele puncte ale strategiei naţionale de aderare la UE care au constituit, la un moment dat, şi pentru români, puncte de interes major: infrastructura, educaţia, sănătatea, economia, sistemul energetic, cultura. Poate că nici nu se cuvine să cuantificăm sprijinul concret acordat Republicii Moldova în ultima perioadă şi el ar trebui măsurat altfel decât prin numărul de microbuze şcolare şi autoturisme donate, prin fondurile alocate noului teatru de la Cahul sau prin reconstrucţia Sălii cu Orgă din Chişinău ori prin facilitarea intervenţiilor transfrontaliere SMURD în caz de urgenţe medicale. Cel puţin la fel de important mi se pare sprijinul moral şi misiunea de a consilia cetăţenii Republicii Moldova şi instituţiile statului în accesarea fondurilor europene şi în elaborarea unor proiecte pe termen mediu şi lung, care să conducă la dezvoltarea multiplă a ţării. Şi românilor le-a prins bine, în perioada de pre-aderare, orice sfat şi orice experienţă pe care ne-au oferit-o ca model partenerii noştri europeni. În ceea ce ne priveşte, fiţi convinşi că toate eforturile noastre vor fi orientate spre consolidarea parteneriatelor transnaţionale şi spre acordarea unui sprijin concret Republicii Moldova, inclusiv prin punerea la dispoziţie a bazei materiale şi ştiinţifice care să îi sprijine parcursul european.

Le doresc fraţilor noştri moldoveni să aibă tăria de a urma până la capăt calea proeuropeană corectă pe care au pornit şi să aibă certitudinea că, peste numai câţiva ani, toate sacrificiile şi eforturile lor vor da un rod bun în Europa. Şi le doresc, înainte de toate, să nu uite să fie mândri de valorile lor naţionale şi să le propună, fără rezerve, Europei tocmai pentru că Republica Moldova are istorie, are tradiții, are cultura si oameni de mare valoare, iar Europa le va recunoaşte, cu siguranţă.

Pe tinerii din Republica Moldova îi invităm, încă o dată, să vină să ne cunoască la Alba Iulia, să acceseze bursele statului român şi să urmeze programele de licenţă, masterat şi doctorat. Îi încredinţăm că în România, în particular la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, vor găsi absolut toate condiţiile de studiu pentru a-şi desăvârşi pregătirea profesională la standarde europene.

(E.M.)