Astăzi 21 Ianuarie 2020, Marţi - Ultima actualizare la ora 18:50
Abonamente

CSI / Rusia 25 Martie 2014, ora 10:12

De ce a renunțat Rusia la Crimeea acum 60 de ani?

Marime Font

Peninsula Crimeea a făcut parte din Rusia începând cu anul 1783, când imperiul țarist o anexează în urma înfrângerii forțelor otomane, până în 1954, când guvernul sovietic decide transferarea Crimeii de sub autoritatea Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse către RSS Ucraineană. 

Transferul a fost anunțat în presa sovietică la sfârșitul lunii februarie 1954, la opt zile după ce Prezidiul Sovietului Suprem al URSS aprobase o rezoluție în acest sens. Apoi, pe 19 februarie este publicat textul rezoluției și câteva extrase anodine din procedurile Prezidiului. La momentul respectiv nu au mai fost făcute publice alte informații cu privire la transfer, iar până la prăbușirea URSS problema a rămas nediscutată.

Pretextele pentru transfer nu se susțin


Abia în 1992, imediat după dizolvarea Uniunii Sovietice, au început să apară informații suplimentare cu privire la acest episod. Publicația Historical Archive, care fusese editată în URSS în anii 1955-1962, a apărut din nou pe piață, publicând documente declasificate din fostele arhive sovietice. Primul număr din 1992 conținea și o secțiune cu privire la transferul Crimeii, cu documente din arhiva prezidențială rusă și alte câteva arhive, ale căror colecții se află astăzi în Arhiva de Stat a Federației Ruse. Din nefericire, respectivele documente nu au aduăgat nicio informație de substanță pe lângă ceea ce se știa deja din 1954. Documentele cofirmă totuși că ideea transferului a fost aprobată mai întâi de Prezidiul PCUS pe 25 ianuarie 1954, cu trei săptămâni înainte de rezoluția Prezidului Sovietului Suprem al URSS. Însă documentele declasificate nu revelă nimic altceva despre motivele acestui transfer, lăsându-ne doar cu motivele oficiale din 1954:

1) cesiunea Crimeei a fost „un act nobil din partea poporului rus” pentru comemorarea aniversării a 300 de ani de la „reunificarea Ucrainei cu Rusia” (referință la tratatul de la Pereiaslav din 1654) și pentru a „arăta încrederea fără margini și dragostea poporului rus față de poporul ucrainean” și

2) transferul a fost o dezvoltare naturală a „proximității teritoriale a Crimeii față de Ucraina, a punctelor comune ale economiilor lor și a strânselor legături agricole și culturale dintre Crimeea și RSS Ucraineană”.

Niciuna dintre aceste justificări-pretext nu rezistă unei analize mai atente. Chiar dacă anul 1954 marca aniversarea a trei secole de la Tratatul de la Pereiaslav, nu există nicio legătură între acest tratat și peninsula Crimeea. Orașul Pereiaslav se află în centrul Ucrainei, nu departe de Kiev, deci este departe de Crimeea, iar tratatul nu avea nicio legătură cu peninsula, care nici măcar nu era controlată de ruși la momentul respectiv. Mai mult decât atât, a spune despre acest tratat că ar fi adus „unificarea Rusiei cu Ucrainei” e o exagerare. Tratatul a reprezentat un pas important în această direcție, e adevărat, dar aveau să mai urmeze ani întregi de lupte și războaie până la unificarea totală. În retrospectivă, tratatul de la Pereiaslav este asociat, în mod eronat, cu unitatea ruso-ucraineană, dar e greu de înțeles de ce cineva din conducerea Uniunii Sovietice ar fi propus aniversarea tratatului prin transferarea Crimeii către RSS Ucraineană.

Ideea că transferul se justifică prin afinitățile culturale și ecocnomice dintre Crimeea și Ucraina e, de asemenea, exagerată. În anii ’50, populația Crimeii, care ajungea la 1,1 milioane de locuitori, era formată din 75% etnici ruși și 25% ucraineni. O comunitate importantă de tătari locuise în Crimeea timp de secole până în mai 1944, când aceștia sunt deportați în masă la ordinele lui Stalin către Asia Centrală, unde vor fi obligați să trăiască timp de patru decenii fără a li se da voie să se întoarcă în locurile natale. Din Crimeea au mai fost deportați și armeni, bulgari și greci, Stalin completând astfel „curățarea” etnică a peninsulei.

Astfel, în 1954, Crimeea era mai „rusă” decât fusese vreodată. Deși Crimeea este legată de sudul Ucrainei prin istmul Perekop, marea regiune estică Kerci e foarte apropiată de Rusia. Peninsula a avut într-adevăr legături economice și de infrastructură cu Ucraina, dar legăturile sale culturale cu Rusia sunt mult mai strânse. Și, să nu uităm, în Crimeea se află, de pe vremea țarilor, baze militare ruse importante, iar peninsula a devenit simbolul puterii militare țariste împotriva turcilor otomani.

Deși motivele enunțate public privind transferul Crimeii erau puțin credibile, câteva din comentariile publicate în 1954 și alte informații scoase la iveală de atunci ne permit să propunem o teorie privind motivul pentru care autoritățile sovietice au luat această decizie. Un rol important l-au avut Nikita Hrușciov, traumele recente suferite de Ucraina și lupta pentru putere din URSS.

De ce a vrut Hrușciov să transfere Crimeea către Ucraina?

Hrușciov devine Secretar General al PCUS în septembrie 1953, dar la începutul lui 1954 el încă încerca să-și consolideze poziția de lider. În trecut, el condusese Partidul Comunist din Ucraina, de la sfârșitul anilor ’30 până în 1949. În ultimii ani de la conducerea partidului, el fusese participant și martor la războiul civil din noile regiune vestice anexate Ucrainei, Volînia și Galiția. Acest conflict fusese marcat de un număr mare de victime și atrocități comise de ambele tabere. În ciuda rolului lui Hrușciov în denunțarea stalinismului și în implementarea unor reforme în cadrul URSS, el se bazase tot pe violență și cruzime în stabilirea și întârirea controlului sovietic asupra Ucrainei de Vest. Confruntări armate se mai produceau periodic în anii ’50, dar războiul se terminase deja în momentul în care Crimeea este transferată Ucrainei în 1954.

La întrunirea Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, din 19 februarie 1954, referințele repetate la „unitatea rușilor și ucrainenilor” și la „marea și indisolubila prietenie” dintre cele două popoare, precum și afirmația că transferul ca demonstra cât de bine era ca Ucraina să fie „sub conducerea Partidului Comunist și al guvernului sovietic” indică faptul că Hrușciov vedea în acest transfer o modalitate de a întâri și perpetua controlul sovietic asupra Ucrainei, acum că războiul civil fusese în sfârșit câștigat. Astfel, 860.000 de etnici ruși aveau să se alăture minorității ruse (oricum importante numeric) din Ucraina.

O abordare similară fusese folosită și în cazul celor trei republici baltice recent anexate de URSS, în special Letonia și Estonia, unde până în anii ’40 trăiau puțini etnici ruși. Regimul stalinist îi încurajase pe ruși să se stabilească în aceste republici, iar această politică a continuat sub Hrușciov și Brejnev. Proporțional, transferul de populație rusă către republicile baltice a fost mai mare decât în Ucraina, dar în termeni absoluți, transferul Crimeii către Ucraina a adus în această țară mai mulți ruși și, mai important, o regiune care se identifica foarte mult cu Rusia, întârind astfel controlul sovietic.

Crimeea, monedă de schimb în lupta pentru putere în PCUS

În plus, transferul Crimeii către RSS Ucraineană a fost și un instrument politic util lui Hrușciov, care căuta să-și întârească poziția în lupta pentru putere împotriva lui Malenkov, cel care se afirmase ca lider după moartea lui Stalin. Fiind în dezavantaj imediat după moartea liderului sovietic, în martie 1953, Hrușciov i-a subminat treptat poziția lui Malenkov și a obținut un avantaj semnificativ prin alegerea sa ca Prim-Secretar, în septembrie 1953. Cu toate acestea, la începutul lui 1954 lupta pentru putere era departe de a fi terminată, iar Hrușciov încerca să-și atragă cât mai mult sprijin în Prezidiul PCUS, pentru a-l putea elimina pe Malenkov din poziția de premier (va reuși în ianuarie 1955). Printre cei pe care Hrușciov spera să-i atragă de partea sa se număra și Oleksîi Kîrîcenko, prim secretar al PC Ucrainean din iunie 1953 și recent membru al Prezidiului PCUS.

În 1944, când Hrușciov era liderul PC din Ucraina, se pare că acesta îi sugerase lui Stalin că transferul Crimeii către această republică ar fi o modalitate bună de a câștiga sprijinul elitelor locale. Indiferent dacă Hrușciov a discutat acest lucru cu Stalin sau nu (informația nu este sigură), ea reflectă oricum viziunea timpurie a lui Hrușciov potrivit căreia extinderea teritoriului ucrainean ar fi câștigat sprijinul elitelor.

În plus, mai mult ca sigur că Hrușciov era convins că transferul Crimeii i-ar fi asigurat sprijinul lui Kîrîcenko. El știa că nu se putea baza pe ajutorul acestuia fără a-i oferi nimic la schimb, deoarece cei doi se confruntaseră deja în iunie 1953, când liderul ucrainean îl sprijinise pe Beria în critica adusă situației din vestul Ucrainei (critică adusă implicit și lui Hrușciov, ca lider al republicii în anii ’40). Astfel, Nikta Hrușciov spera că transferul Ucrainei va elimina aceste tensiuni și va atrage sprijinul lui Kîrîcenko în viitoarea confruntare cu Malenkov.

Transferul legal, descris astăzi drept „neconstituțional”

Documentele publicate anterior și materialele apărute mai recent arată clar că transferul Crimeii a fost făcut în baza constituției sovietice din 1936, al cărei articol 18 stipula că „teritoriul unei republici a Uniunii nu poate schimbat fără consimțământul său”. Procedurile din întrunirea Prezidiului Sovietului Suprem indică faptul că atât RSFSR și RSS Ucraineană își dăduseră acordul prin intermediul parlamentelor. Unul din oficialii prezenți la sesiunea din 19 februaie, Otto Kuusinen, s-a lăudat chiar că „doar în țara noastră (URSS) e posibil ca probleme de o asemenea importanță precum transferul teritorial a unui oblast individual către o republică să fie decis fără dificultăți”.

Am putea argumenta că procesul din 1954 ar fi mers mai bine dacă ar fi fost mai complicat și mai dificil, dar indiferent cum judecăm rapiditatea reconfigurării teritoriale, ideea principală este că e incorect să spunem (așa cum au făcut-o recent unii oficiali ruși) că peninsula Crimeea ar fi fost transferată Ucrainei în mod neconstituțional sau ilegal. Cu siguranță, sistemul legal din URSS era mai degrabă o ficțiune, dar transferul s-a făcut în baza regulilor existente la momentul respectiv. Mai mult decât atât, indiferent de modalitatea în care s-a făcut transferul, Federația Rusă a acceptat în mod express granițele Ucrainei în 1991 (prin acordurile care precedat disoluția URSS) și apoi în 1994, prin Memorandumul de la Budapesta.

Statutul Crimeii de-a lungul timpului

Crimeea fusese inițial o republică autonomă a RSFSR, dar statutul ei a fost modificat, devenind oblast (provincie) în cadrul RSFSR în 1945, după ce deportarea forțată a tătarilor din peninsulă eliminase nevoia de autonomie. După ce oblastul Crimeii a fost transferat Ucrainei în 1954, și-a păstrat statutul administrativ de oblast timp de 37 de ani. La începutul anului 1991, după referendumul organizat în Ucraina și o rezoluție adoptată ulterior de parlament, statutul Crimeii a fost schimbat, aceasta redevenind republică autonomă. Apoi, după disoluția URSS, Crimeea și-a păstrat acest statut în cadrul Ucrainei independente, statut care în Federația Rusă nu mai există. Astfel, în tratatul de anexare semnat pe 18 martie 2014 de guvernul rus și autoritățile din Crimeea, statutul peninsulei a fost schimbat la „republică”, aceasta alăturându-se celorlalte 21 de „republici” din cadrul Federației Ruse, formate acum din 84 de unități federale.

Una dintre ironiile transferului din 1954 este că atunci când președintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, Voroșilov, a rostit cuvintele de încheiere a sesiunii din 19 februarie, a declarat că „inamicii Rusiei au încercat în mod repetat să ia peninsula de la Rusia și au folosit-o pentru a jefui și devasta pământul rus”. De asemenea, el a lăudat „bătăliile comune” purtate de cele două popoare, rus și ucrainean, în care au „ripostat împotriva uzurpatorilor insolenți”. Caracterizarea făcută de Voroșilov „inamicilor” Rusiei este foarte potrivită pentru a descrie acțiunile Rusiei de azi față de Ucraina. Mai mult decât atât, transferul Crimeii de acum 60 de ani, făcut pentru ca Moscova să-și întârească controlul asupra Ucrainei, se întoarce acum împotriva Ucrainei, cu același țel din partea Rusiei.

sursa: historia.ro



 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
Loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Moldova 21 Ianuarie 2020, ora: 18:50 de Silviu Tănase

Ion Chicu se duce cu „sapa după avioane” și îi dă replici stupide Președintelui Klaus Iohannis

Ion Chicu se duce cu „sapa după avioane” și îi dă replici stupide Președintelui Klaus Iohannis

Tunul de lemn este o producție Moldova-Film, realizată la apusul Imperiului Sovietic. Filmul prezintă povestea unui bătrân, liniștea căruia a fost tulburată de apariția unui avion nemțesc care le-a ucis pe rând găinile, apoi oaia. Bătrânul găsește un tun pe...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2020, ora: 14:06

FOTO/// Icoane cu chipul lui Vladimir Putin, vandute pe strazile din Rusia cu peste 22 de mii de lei

FOTO/// Icoane cu chipul lui Vladimir Putin, vandute pe strazile din Rusia cu peste 22 de mii de lei

 Chipul lui Vladimir Putin poate fi gasit pe icoanele care se vand in Rusia. Despre asta a scris un internaut pe retelele de socializare, care spune ca a surprins icoana in aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2020, ora: 13:44

Valeriu Pasat Mihail Ostrovski, primul ambasador sovietic la Bucureşti, trimis în Gulag pentru că a „contribuit la destituirea din funcţie a ministrului de Externe al României, N. Titulescu”

Mihail Ostrovski, primul ambasador sovietic la Bucureşti, trimis în Gulag pentru că a „contribuit la destituirea din funcţie a ministrului de Externe al României, N. Titulescu”

 Este binecunoscut faptul că în procesul de instituire, ameliorare şi dezvoltare a relaţiilor reciproce dintre state un rol deosebit îl joacă, de obicei, personalităţi notorii ale diplomaţiei. În România interbelică, o astfel de personalitate diplomatică,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2020, ora: 13:34

Piesa “Dosarele Siberiei,” în Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti

Piesa “Dosarele Siberiei,” în Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti

 Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău montează pe scena Naţionalului bucureştean, miercuri 22 ianuarie 2020, în Sala Mare, ora 19,00, piesa „Dosarele Siberiei”, în regia lui Petru Hadârcă.

( ) Citeşte tot articolul

Film 21 Ianuarie 2020, ora: 13:11

5 filme românești noi pe care le vei putea vedea în 2020

5 filme românești noi pe care le vei putea vedea în 2020

Anul 2020 va fi plin de noutăți în ceea ce privește industria cinematografică, inclusiv de noi filme românești de care să te bucuri. Anul 2020 va veni cu titluri mari. Pentru cei pasionați de filmele din universul DC, aceștia vor putea urmării continuarea poveștii...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2020, ora: 13:05

Denunț la Procuratură împotriva lui Dodon și solicitări la ANI și FISC să verifice cheltuielile președintelui pentru vacanțele de lux

Denunț la Procuratură împotriva lui Dodon și solicitări la ANI și FISC să verifice cheltuielile președintelui pentru vacanțele de lux

Liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a pregătit denunțul pe care intenționează să-l depună la Procuratura Generală împotriva șefului statului pentru îmbogățire ilicită. Anunțul a fost făcut de prim-vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Ianuarie 2020, ora: 12:06

Poze cu ROBII sovietici din Basarabia /// Zaharia Cușnir

Poze cu ROBII sovietici din Basarabia /// Zaharia Cușnir

A făcut senzație publicarea unui pachet de fotografii din satele basarabene ale anilor 50-60, la apogeul Uniunii Sovietice. Pe mine m-au întristat și vă spun de ce.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2020, ora: 11:58

Parlamentul a CHELTUIT 2 milioane pentru 110 tablete ce le va permite deputaților să folosească sistemul e-parlament și e-vot

Parlamentul a CHELTUIT 2 milioane pentru 110 tablete ce le va permite deputaților să folosească sistemul e-parlament și e-vot

Tabletele au fost procurate încă în luna decembrie 2019, conform Agenției Achiziții Publice, informează jurnal.md

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2020, ora: 11:53

Contrabandist cu imaginație. Vezi unde a ascuns un moldovean sute de pachete cu cafea din Italia

Contrabandist cu imaginație. Vezi unde a ascuns un moldovean sute de pachete cu cafea din Italia

Contrabandist cu imaginație. Un moldovean de 45 de ani din Nisporeni a ascuns mai multe produse alimentare fără acte în rezervorul unei stropitori, crezând că nu vor fi găsite, însă nu i-a mers.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2020, ora: 11:46

Constantin Codreanu reacționează la acuzațiile la adresa Consulatului României de la Bălți

Constantin Codreanu reacționează la acuzațiile la adresa Consulatului României de la Bălți Foto: simbol

1. Am considerat oportun să reacționez la acest articol pentru că, dincolo de orice, vorbim de interfața statului român cu care interacționează românii din Republica Moldova și de imaginea noastră ca stat. În plus, de fiecare dată când vorbim de situații în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2020, ora: 10:01

De sărbători, Loteria Națională a oferit câștiguri de peste 14,5 milioane de lei

De sărbători, Loteria Națională a oferit câștiguri de peste 14,5 milioane de lei

În perioada 1 decembrie – 15 ianuarie, Loteria Națională a oferit câștiguri în valoare de 14 575 000 de lei. Dintre acestea, 19 norocoși au descoperit premii mari în bilete de loterie în sumă de 5 619 439 de lei. 

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 21 Ianuarie 2020, ora: 09:15

OPINII ALTERNATIVE / Saharneanu îl critică pe fostul lider PPR, Vlad Țurcanu

OPINII ALTERNATIVE / Saharneanu îl critică pe fostul lider PPR, Vlad Țurcanu

Ex-deputatul Valeriu Saharneanu, reprezentant al Partidului Popular Românesc, a dezvăluit cum a ajuns fostul președinte al formațiunii, Vlad Țurcanu, să conducă partidul, dar și cum, ulterior, nu s-a mai implicat în activități.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2020, ora: 09:04

VIDEO// Arest preventiv pentru minorul din ORHEI, care și-a ucis prietenul pentru o platformă XBOX

VIDEO// Arest preventiv pentru minorul din ORHEI, care și-a ucis prietenul pentru o platformă XBOX

Minorul de 14 ani care a ucis cu sânge rece un alt minor de 12 ani a primit mandat de arest pentru 30 de zile, după ce ieri a fost reținut pentru 24 de ore. Băiatul este suspectat că ar fi omorât un băiat de 12 ani, iar cadavrul l-a ascuns într-o clădire nefinisată.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2020, ora: 08:54

Cadavru găsit într-o fântână de canalizare

Cadavru găsit într-o fântână de canalizare

Trupul neînsuflețit al unui bărbat a fost depistat în această după-amiază într-o fântână de canalizare de pe strada Alecu Russo, din sectorul Ciocana al capitalei. Solicitată telefonic, Natalai Stati, ofițerul de presă al Poliției Capitalei,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2020, ora: 08:25

GALA CINEAȘTILOR 2020: Cele mai bune filme din Moldova

GALA CINEAȘTILOR 2020: Cele mai bune filme din Moldova

 Ieri, 20 ianuarie, a avut loc „Gala Cineaștilor 2020”. Evenimentul a fost organizat în premieră de către Uniunea Cineaștilor din Moldova în colaborare cu Centrul Național al Cinematografiei și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Laureații Galei...

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 21 Ianuarie 2020, ora: 07:52

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 21 IANUARIE 2020. BERBECII SUNT CONFUZI

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 21 IANUARIE 2020. BERBECII SUNT CONFUZI

Horoscopul zilei de 21 ianuarie 2020 aduce previziuni astrale pentru zodiile Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Horoscopul zilnic pentru 21 ianuarie 2020 vine cu sfaturi pentru toate zodiile. Horoscopul zilnic pentru 21...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Ianuarie 2020, ora: 06:33

Electromobilitatea – Companiile petroliere și de utilități încearcă să preia controlul: își fac propriile rețele de încărcare a mașinilor electrice

Electromobilitatea – Companiile petroliere și de utilități încearcă să preia controlul: își fac propriile rețele de încărcare a mașinilor electrice

Mai mult de trei sferturi (79%) din infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice din Europa era controlată de companiile de utilităţi şi petroliere.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 21 Ianuarie 2020, ora: 05:49

Cum vorbim, cum scriem?: Despre ton şi intonaţie

Cum vorbim, cum scriem?: Despre ton şi intonaţie Din editia print

În prezent, în spaţiul audiovizualului există numeroase (ca să nu zicem nenumărate) posturi de radio şi TV, care încearcă din răsputeri să ne ademenească, să capteze cu orice preţ atenţia publicului. În avangarda acestei permanente competiţii sunt cei de la...

( ) Citeşte tot articolul

Sănătate 21 Ianuarie 2020, ora: 00:25

Şapte trucuri pentru folosirea mai eficientă a minţii

Şapte trucuri pentru folosirea mai eficientă a minţii

Conştientul emite raţionamente şi subconştientul produce; conştientul alege şi subconştientul livrează marfa. Vă prezentăm câteva trucuri. Este de la sine înţeles că puteţi adăuga cele care corespund aşteptărilor, nevoilor sau dorinţelor voastre. 

( ) Citeşte tot articolul

Film 20 Ianuarie 2020, ora: 20:52

Radu Jude, primul regizor român cu trei producții la Berlinale 2020

Radu Jude, primul regizor român cu trei producții la Berlinale 2020

Cea de-a 70-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin se va desfășura între 20 februarie și 1 martie 2020

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)