Politică

De ce Igor Dodon nu este tras la răspundere penală?

Săptămâna trecută, preşedintele Igor Dodon a fost suspendat încă de două ori pentru că a refuzat să-și exercite funcțiile constituționale. Deranjată de această situație, Curtea Constituțională (CC) a solicitat deputaților să modifice Codul Penal pentru a reglementa răspunderea, inclusiv penală, pentru neexecutarea obligațiilor constituționale și a hotărârilor Curții. Şi ministrul Justiției, Alexandru Tănase, consideră că Parlamentul este obligat să reacționeze prompt la fărădelegile săvârşite de şefului statului. TIMPUL a încercat să afle de ce deputații nu reacționează la recomandările Curţii sau poate că ei se tem să nu crească astfel imaginea lui Dodon în preajma alegerilor parlamentare din acest an.

„Nu ştiu dacă avem nevoie de o normă suplimentară în Codul Penal”

Sergiu Sârbu, deputatul PDM, care a depus ultima sesizare la CC, în urma căreia Dodon a fost suspendat, susține că nu poate răspunde, în numele Parlamentului sau al fracțiunii din care fac parte, de ce legislativul tergiversează amendarea Codului Penal, pentru ca acesta să prevadă răspunderea penală a președintelui. „Avem multe adresări la Curte, care trebuie examinate împreună cu Ministerul Justiției și cu Guvernul, după care urmează să fie expertizate și avizate. Acest proiect de lege există şi a fost înregistrat în septembrie. Orice modificare în Codul Penal trebuie văzută prin prisma întregului sistem. Proiectul este în examinare și rămâne să vedem care vor fi următoarele decizii”, a specificat Sârbu.
Potrivit deputatului, după ce CC a stabilit că preşedintele a încălcat Constituția, există şi posibilitatea inițierii procedurii de suspendare din funcție.

De asemenea, a adăugat Sârbu, șeful statului poate răspunde penal, ca și oricare alt cetățean care încalcă legea. „Însă procesul de declanșare a acestor două proceduri este extrem de complicat, de aceea nu știu dacă avem nevoie şi de o normă suplimentară în Codul Penal. Ș-apoi, din punct de vedere politic, nu este clar care vor fi consecințele unei asemenea legi, întrucât orice acțiune îndreptată împotriva unui politician are toate șansele să se transforme într-o victimizare, din care el ar putea avea de câștigat în ajunul alegerilor”, a remarcat Sergiu Sârbu.

„Dodon încalcă Legea Supremă, deoarece se consideră președintele Rusiei”

Pe de altă parte, colegul de fracţiune şi partid al lui Sârbu, deputatul Vladimir Hotineanu, consideră că recomandarea CC este corectă. El susține că Parlamentul nu a făcut deocamdată schimbări în Codul Penal, căci acest lucru n-a fost necesar atâta timp cât ex-președinții R. Moldova și-au onorat obligaţiunile. „Dodon își permite să încalce Legea Supremă, deoarece se consideră președintele Rusiei, nu al R. Moldova. Când a fost suspendat prima oară, s-a crezut că are substanță cenușie îndeajuns şi îşi va da seama că trebuie să conlucreze cu Parlamentul și Guvernul. Dar el continuă să se încăpățâneze”, este de părere Hotineanu.

Deputatul consideră că un proiect de lege, privind răspunderea penală a preşedintelui, trebuie să se înscrie în limitele democrației. El nu este de acord că o astfel de lege i-ar putea creşte popularitatea lui Dodon în pragul alegerilor din 2018.

„34 de deputați l-ar putea trage pe preşedinte la răspundere penală”

Liberalul Lilian Carp dă asigurări că nu e neapărat nevoie de o nouă reglementare juridică, căci și în prezent legea permite ca președintele țării să fie tras la răspundere penală, dacă există voință politică. „Reprezentanții Curții Constituționale trebuie să fie un pic mai atenți la ceea ce scrie în Constituție și apoi să facă concluzii. Atât Codul Penal, cât și Constituția prevede egalitatea în fața legii a tuturor cetățenilor. Articolul 81 și 89 din Constituție stipulează foarte clar în ce condiții președintele poate răspunde penal. Iar în Codul Penal există vreo 11 articole, conform cărora șeful statului trebuie să răspundă, pentru că a refuzat să promulge legea anti-propagandă. Pentru aceasta trebuie să existe 34 de deputați, care să vină cu o inițiativă în acest sens”, spune parlamentarul.

Carp ne-a spus că lucrează, împreună cu doi juriști, la un document prin care va explica pe îndelete cum Dodon poate fi tras la răspundere penală şi pe care-l va prezenta luni, 15 ianuarie. Nici liberalul nu crede că, răspunzând în faţa legii, președintele prorus va câștiga imagine. „Dodon scade dramatic în sondaje. Lumea a înțeles că el este prostănacul satului. Cetățenii văd că el stă numai în beciuri la Condrița, taie porci, mănâncă șorici, umblă cu motocicleta printre copaci, pentru altceva minte nu are. Acest om nu are treabă cu cea mai înaltă funcție în stat”, consideră alesul poporului.

„Un politician care se respectă și-ar fi dat demult demisia”

Deşi Sergiu Sârbu ne-a spus că proiectul privind amendarea Codului Penal a fost deja înregistrat, comunista Elena Bondarenco crede că majoritatea parlamentară nici nu a discutat până acum despre acest proiect, deoarece nu l-a considerat important. Ea este de părere că Înaltă Curte încalcă Legea Supremă prin suspendarea temporală a președintelui, dar și că Dodon nu ar trebui să se revolte, după cum nu s-a revoltat nici atunci când au fost validate alegerile prezidențiale. „Probabil, judecătorilor de la Curte le este incomod deja să încalce de atâtea ori Legea Supremă, de aceea au trimis acest aviz Parlamentului. Cred că majoritatea parlamentară va ține acest as în mânecă și se va folosi de posibilitatea de a-l suspenda pe Dodon încă de multe ori, pentru a adopta legile de care au nevoie”, adaugă Bondarenco.

În opinia parlamentarei, Dodon trebuie să-și respecte obligațiunile constituționale, chiar dacă nu este de acord cu unele dintre acestea, deoarece el a ales să participe la prezidențiale nesilit de nimeni. „Un politician care se respectă și-ar fi dat demisia încă atunci când a fost suspendat prima oară. Dar se pare că umilința îi aduce plăcere”, precizează Elena Bondarenco.

„Am devenit deja ridicoli!”

Deputatul PLDM, Tudor Deliu, propune să intrăm în esența proiectului de lege care se referă la neexecutarea hotărârilor CC. Acest proiect a fost înaintat de niște deputați democrați, dar nu se referă doar la președintele R. Moldova, atrage atenția Deliu. Potrivit lui, întreg Parlamentul ar trebui să fie tras la răspundere penală, deoarece până astăzi nu a făcut nicio schimbare în Constituție, în urma deciziilor CC. „La noi a devenit o regulă să fie operate modificării în conformitate cu hotărârile CC care convin majorității parlamentare. Celelalte sunt lăsate să se prăfuiască la secretariatul Parlamentului”, susține liberal-democratul.

Totuși, Deliu consideră că acest proiect de lege nu va rezolva problema nesupunerii în fața Constituției a președintelui R. Moldova. În opinia sa, acesta este un joc dublu între Dodon și Plahotniuc. Potrivit parlamentarului, Dodon vrea să creeze impresia că-și onorează obligațiunile și poate respinge orice și oricând, în timp ce democrații vor să-i demonstreze că ei pot mai multe. „Această criză instituțională ar putea fi rezolvată doar dacă toți s-ar așeza la masa de negocieri, ar lăsa ambițiile politice și ar înțelege că interesul poporului prevalează interesului de partid. Dodon să-și onoreze obligațiunile de președinte, iar Curtea Constituțională să nu abuzeze de împuternicirile sale. Noi am devenit deja ridicoli! În nici o țară nu există asemenea precedente, ca să suspenzi președintele pe cinci minute și să semnezi ce vrei tu”, punctează Tudor Deliu.

„Răspunderea juridico-politică trebuie personificată”

Fostul judecător al Curţii Constituţionale, Nicolae Osmochescu, nu vede nicio tergiversare în faptul că Parlamentul nu a adoptat încă o lege, care să prevadă răspunderea penală a președintelui în caz de neexercitare sau eschivare de la exercitarea funcțiilor sale constituționale, întrucât nu este o urgență. „Iar procedura de elaborare a legilor este, în general, un proces îndelungat”, ne-a spus judecătorul.

Acesta consideră că ar fi binevenită adoptarea unei legi care să prevadă răspundere pentru toți funcționarii care încalcă Legea Supremă. „Astăzi, există așa-numita răspundere juridico-politică și constituțională, între ramurile puterii de stat. Dar aceasta trebuie personificată, pentru ca toți funcționari de rang înalt să poată fi trași la răspundere”, conchide Osmochescu.

Potrivit presei, proiectul de lege ce ţine de amendarea Codului Penal, care se află în Parlament, prevede sancţiuni financiare şi închisoare de până la doi ani pentru demnitarii care nu respectă hotărârile Curţii Constituţionale.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *