De ce mor de tineri oamenii in RM

Satul Bujor, r-l Hancesti, face parte din cele 2000 de localitati din RM afectate grav de fostul depozit de pesticide din perioada sovietica. Consecintele – o comunitate de oameni cu o speranta mica de viata. Barbatii cu greu ajung la 65 de ani, iar femeile decedeaza pe la 70 de ani. Desi, in urma cu doi ani, o parte dintre substantele ucigatoare au fost evacuate pentru incinerare in Franta, dezastrul ecologic din Bujor nu a putut fi oprit, fundamentul depozitului continuand sa fie extrem de nociv pentru apele, aerul si mediul inconjurator.

Precum stim, fiecare colhoz din URSS dispunea de locatii speciale pentru pesticide. RM este acoperita pana in prezent de amplasamente afectate de poluanti organici persistenti – pesticide vechi, in special insecticide, ce se foloseau cu exces in agricultura, in anii `70. Iar cancerul si ciroza sunt printre cele mai raspandite maladii in RM. Acum, locuitorii satului Bujor au devenit mai optimisti. Conform unei decizii guvernamentale din 2003, au fost create depozite centralizate in fiecare raion din republica, de stocare a resturilor de pesticide imprastiate prin toata tara. Compania NIRAS din Danemarca, cu experienta in domeniul gestionarii pesticidelor si altor substante toxice, din 2008 desfasoara proiectul-pilot „Remedierea zonelor afectate de poluanti organici persistenti din RM” pentru trei localitati selectate – Bujor din r-l Hancesti, Step-Soci din r-l Orhei si Congaz din UTA „Gagauz-Yeri”. Proiectul a fost initiat de Ministerul Ecologiei si Resurselor naturale in comun cu BM, estimat la 200 mii de dolari si finantat de Fundatia canadiana CIDA. Obiectivul esential este gestionarea cat mai eficienta a locurilor poluate si, in masura posibilitatilor, distrugerea resturilor de pesticide.

Depozitele fostelor colhozuri – un pericol enorm
In 2008, cand a venit prima data la Bujor, pe Cornel Busuioc, managerul local al proiectului, la o distanta de sute de metri de runele depozitului mortii, l-a izbit un miros greu de pesticide. In preajma se afla o moara, un iaz cu pasune si lanurile semanate cu grau, floarea-soarelui si porumb. Branza si laptele de la Bujor ajung si in alte localitati. Din probele prelevate din sol, expertul a depistat DDT, una din cele 12 substante toxice interzise pentru utilizarea in agricultura. „Aceste depozite de pesticide ruinate, prezinta un risc enorm pentru comunitatile din RM. Copiii se joaca in zonele afectate, in preajma pasc vitele, la doi metri se efectueaza lucrari agricole. Aceste pesticide sunt purtate de vanturi si ploi. Compania NIRAS n-a venit sa rezolve problema, ci sa ofere metodele acceptabile pentru RM, sub aspect financiar si ca solutii temporare”, a spus Cornel Busuioc. Procedeul cel mai utilizat in tarile dezvoltate este incinerarea poluantilor organici. Insa, incinerarea doar a unui kilogram de deseu toxic se estimeaza la 3 euro. Sunt costuri exorbitante pentru RM!

„Protejam populatia de deseurile toxice”
„Depozitele ruinate si solul din jurul lor pot fi izolate mecanic, in sarcofage. Movilele pe straturi de materiale hidroizolante incadrate in damburi din sol pot sta asa pana la 30 de ani. Sigur, nu rezolvi problema radical, dar agentul toxic nu mai este expus vanturilor si ploilor, copiii nu mai au acces acolo, stratul de pamant poluat se izoleaza. A doua metoda propusa e bioremedierea. Un aditiv din Canada se adauga in sol, ca sursa de hrana pentru bacterii. Astfel, noi grabim radical biodegradarea substantelor chimice. Astfel, diminuam riscurile, cream conditii prin care populatia sa nu aiba contact direct cu deseurile toxice”, a afirmat expertul.

Zilele acestea, expertii de la NIRAS efectueaza ultimele lucrari de remediere a jumatatii de hectar din Bujor afectat de pesticide. Primarul Valentina Agaci e foarte multumita ca va disparea mirosul ingrozitor si zona mortii.
Precizam ca RM a semnat Conventia de la Stockholm, care prevede ca, pana in 2028, sa rezolvam definitiv problema distrugerii poluantilor organici persistenti. „Ne-am asumat acest angajament. Credem ca, in urmatorii cinci ani, cu resursele din bugetul de stat, din Fondul Ecologic National, din fondurile primariilor si ale consiliilor raionale, RM ar putea iesi din acest impas. Propunem solutii realiste ca sa diminuam riscurile pentru sanatatea oamenilor si sa cautam in continuare solutii fezabile pe viitor”, a declarat Cornel Busuioc.