Războiul statului cu băncile continuă: după ce recent au fost acuzate că nu plătesc impozite în România pentru că își ”exportă” profitul, băncile au intrat din nou în colimatorul Guvernului.
Marți seara premierul Mihai Tudose a explicat că nu are card pentru nu nu vrea să plătească băncilor comisioanele de administrare sau retragere pentru că ”nu merită”. Premierul a prezentat o poveste personală în care a precizat că a avut un cont bancar în care depusese 500 de dolari, dar că după doi ani reprezentanții băncii l-au sunat să îi spună că mai are de achitat 50 de dolari pe comisioane.
„Nu prea am ce bani în bancă să am, că ăştia sunt toţi banii. Am refuzat să îmi pun leafa pe card ca să nu trebuiască să îi dau băncii ăleia doi bani de câte ori folosesc cardul. Nu vreau să îi dau, consider că nu merită”, a spus Tudose.
Astfel, premierul își ia salariul de 15.000 de lei în plic.
Când statul îți ia banii te trimite la bancă
Pe de altă parte, statul obligă cetățenii să folosească tot mai mult cardurile și băncile și asta dintr-un motiv foarte simplu: tranzacțiile electronice pot fi urmărite și, ca urmare, sunt stimulate pentru reducerea evaziunii fiscale.
Astfel, statul a impus în 2015 ca orice tranzacție peste 10.000 de lei derulată de către persoanele fizice să se facă numai prin metode de plată fără numerar. De exemplu, dacă îți cumperi o casă, o mașină, mobilier sau câteva produse electronice, dacă factura totală depășește 10.000 de lei, atunci nu ai voie să plătești decât prin bancă sau sisteme de plăți online. Iar acestea necesită existența unor conturi bancare. Mai departe, din moment ce ai card ești obligat să plătești comisioanele de administrare de care fuge premierul Tudose.
De asemenea, documentul aprobat de către Guvernul Ponta stabilește că încasările sau plățile efectuate de agenții economici se fac în numerar în limita a 5.000 de lei. Sunt vizate de prevedere toate firmele, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și cele familiale, liber-profesioniștii, dar și persoanele fizice care desfășoară activități în mod independent.
Concomitent, este interzisă încasarea fragmentată în numerar pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry.
De altfel, în proiectul inițial din 2015 al Ministerului Finanțelor condițiile erau și mai stringente, respectiv erau propuse plafoane de plăți zilnice în numerar de 2.000 lei pe zi de persoană, dar nu mai mult de 5.000 lei pe zi în total. Același plafon de 2.000 de lei era și în cazul încasărilor, dar în final s-a ajuns la 5.000 de lei.
Contul separat de TVA
O situație similară o constituie prevederea ca firmele să aibă un cont separat de TVA, proiect care se află astăzi pe ordinea de zi a Guvernului. Statul vrea această măsură tot pentru a combate evaziunea fiscală, însă obligativitate unui cont separat va face ca toate firmele din țară să plătească mai mult pentru deschiderea și administrarea acestuia, tot băncilor.
Pensionari cu card
În fine, o situație similară o constituie distribuirea către pensionari, realizată în urmă cu câțiva ani, a cardurilor. Mare parte dintre aceștia își încasează acum pensiile pe carduri de la CEC Bank, bancă de stat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
