CNA și Procuratura Anticorupție s-au activizat în ultima perioadă, iar în dosarele acestor instituții figurează membrii diferitelor partide, de opoziție, dar și a celor de la guvernare, mai puțin însă reprezentanți ai Partidului Socialiștilor. Împotriva membrilor PSRM nu sunt intentate dosare penale și nici măcar nu sunt reținuți și cercetați pe dosare de corupție sau îmbogățire ilicită - asta chiar dacă în presă au apărut mai multe informații care demonstrează implicarea lor în activități ilegale. 

TIMPUL a scris anterior despre un centru comercial bănos din Chișinău pe care îl gestionează parlamentarul socialist Radu Mudreac, iar proprietarul de facto ar fi nimeni altul decât președintele Igor Dodon. Totodată, RISE Moldova a publicat o investigație despre finanțarea campaniei electorale a lui Dodonprin intermediul unuia dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din lume – Bahamas. 

Veniturile tenebre ale socialiștilor

În 2015, când centrul comercial a fost deschis, presa scria că proprietarul acestuia ar fi deputatul PSRM Radu Mudreac, șeful Comisiei agricultură și alimentație industrială a Parlamentului. Întrebat atunci din ce resurse a ridicat edificiul, socialistul a refuzat să răspundă. Astăzi, însă, prin târg se vorbește că investitorul și proprietarul de facto al „Grad”-ului este nimeni altul decât președintele R. Moldova Igor Dodon. În material a mai fost scos la iveală faptul că Mudreac este folosit doar ca paravan de către șeful său de partid și de țară, care încearcă astfel să-și tăinuiască unele venituri tenebre. Pe de o parte, niciun document nu poate dovedi acest lucru, iar pe de altă parte legătura dintre cei doi, cel puțin, este evidentă. Ciudat e și faptul că nicio instituție a statului nu a verificat proveniența banilor investiți în această afacere, chiar dacă veniturile lui Radu Mudreac sunt destul de modeste.

Procurorii s-au autosesizat, dar… n-au găsit elemente de infracțiune

Contactat telefonic și întrebat de ce organele de drept „ignoră” socialiștii, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție a declarat că oamenii legii nu țin cont de apartenența politică a persoanelor pe care le anchetează, interoghează sau plasează după gratii. „Nici nu avem așa date statistice, deoarece nu ne interesează politicul. Omul care a încălcat legea trebuie să răspundă pentru fapta sa indiferent cine este și cu ce se ocupă. Nici măcar nu cunosc ce partide reprezintă cei care figurează în dosarele intentate de Procuratura Anticorupție și nu cred că acest lucru ar trebui să conteze”, a conchis Viorel Morari.

„Lupta contra corupției nu trebuie să aibă culoare politica”

Banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de prezidențiale, printr-o firmă de media. În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns din această companie la sponsori ai partidului. Unii dintre ei sunt politicieni și au urcat pe muntele Athos alături de liderul lor, Igor Dodon, pe atunci candidatul cotat cu cele mai mari șanse la fotoliul de președinte. Fapt confirmat după alegerile prezidențiale de anul trecut.
Despre certurile cu legea a reprezentanților Partidului Socialiștilor și „protecția” de care aceștia beneficiază din partea organelor de drept, am discutat cu câțiva deputați din Parlamentul Republicii Moldova.

Democratul Sergiu Sîrbu a declarat pentru TIMPUL că de obicei infracțiunile de corupție sunt comise de persoane care au tangență directă cu funcțiile publice executive. „Evident că, proporțional, partidele care au guvernat sau sunt la guvernare dețin în mare parte aceste funcții și sunt cele mai expuse riscului. Cei din opoziție care nu dețin funcții executive sunt mai puțin expuși. Totodată eu știu cel puțin câteva cazuri când unele persoane apropiate PSRM sunt anchetate, în special, care au avut în trecut funcții executive. Totodată consider că lupta contra corupției nu trebuie să aibă culoare politica”, declară Sîrbu. Potrivit lui, indiferent de statut, toți trebuie să fie egali în fața legii și să răspundă pentru tot ce au comis, iar proporția politică aici nu este nici relevantă și nici nu este un indicator obiectiv.

„Partenerii se bucură de imunitate”

Maria Ciobanu, deputată din partea PLDM, crede că înrudirea PDM-ului cu PSRM-ul îl obligă pe Plahotniuc să-i arunce lui Dodon ba un ambasador, ba un judecător, ba un procuror și să țină deocamdată la murat dosarele mai multor mafioți socialiști, deși presa de investigație a scris romane întregi despre isprăvile unora dintre ei. „Al Capone de Grozești nu poate împărți puterea cu cineva, dar astăzi este nevoit să o facă. La momentul când va găsi el de cuviință că nu mai are nevoie de Dodon, îl va „trânti în cap” ca pe Ghimpu. Sistemul este unul ticăloșit. Nici vorbă nu poate fi de „a-și face meseria cu responsabilitate”! Au fost numiți toți sau aproape toți magistrații pe criterii politice. O mână spală pe alta. Acționează la comandă și dintr-un singur centru. Anchetatori, procurori, judecători formează scheme mafiote, fiind implicați direct în spălări de bani, în acaparare cu hapca de apartamente, loturi de pământ și multe altele”, a concluzionat Ciobanu.

Un alt deputat PLDM, Vadim Pistrinciuc, consideră că activizarea CNA-ului și a Procuraturii Anticorupție este ceea ce rapoartele europenenumesc justiție selectivă. „Dacă vă uitați ce urmează după activizări, se observă fie că au fost făcute pentru a impresiona, fie au tentă politică. Ce ține de PSRM, în public au apărut mai mult decât dovezi vizavi de exponenții acestui partid, însă nu a urmat nicio reacție. Explicația e la suprafață, este un parteneriat dintre PSRM și PDM. La moment, partenerii se bucură de imunitate. Păcat”, a punctat parlamentarul cu mențiunea că, totuși, speră că măcar câțiva procurori sau judecători - vor avea curajul și vor ieși din controlul și confortul justiției selective.