Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la 17 Februarie 2018
Abonamente

Actualitate 17 Noiembrie 2011, ora 05:32    Din editia print

GALERIE FOTODe ce rămân în praf şi beznă clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei

Marime Font

Foto: Dumitru-Liviu Ştefan

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Se pare că nimeni nu este interesat de reparaţia completă a clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei, deoarece nu se ştie cine va ocupa fotoliile din cele două edificii.

Fără un preşedinte ales, dar şi cu un Parlament care, aproape inevitabil, devine dizolvabil, R. Moldova rămâne în continuare fără cele două clădiri importante ale statului. Clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei, distruse în timpul evenimentelor din 7-8 aprilie 2009, nu vor fi gata nici la anul din lipsă de bani.

Responsabili de la Ministerul Finanţelor ne-au confirmat că în Bugetul de Stat pentru anul 2012 nu sunt prevăzute surse de finanţare pentru finalizarea reparaţiei clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei. De fapt, lucrul acesta nu s-a făcut nici anul trecut. Potrivit Ministerului Construcţiilor, dar şi reprezentanţilor celor două firme care se ocupă de reparaţia clădirilor, din cauza nealocării banilor, lucrările făcute în interior au început să degradeze.



„Banii alocaţi în 2010, câte 25 de milioane pentru fiecare edificiu, au fost cheltuiţi. La clădirea Parlamentului - nouă milioane. Pentru 2011 am solicitat 130,9 milioane de lei, dar, din păcate, aceşti bani n-au fost prevăzuţi în proiectul Bugetului…”, a declarat viceministrul Construcţiilor, Anatol Zolotcov, în cadrul şedinţei Parlamentului din 28 octombrie 2011. Potrivit lui, dacă ar fi alocată suma necesară, lucrările ar putea fi finalizate în şase-şapte luni. „Pentru aceasta, în 2012 sunt necesare 243,4 milioane de lei, sumă care ar fi folosită pentru lucrări de montaj, mobilier etc.”.

„Toţi dau din umeri”

Administratorul firmei de construcţii „Acar-Cantarajiu”, Ion Cantarajiu, ne-a spus că situaţia la Preşedinţie nu s-a schimbat deloc din 2010, când, din suma de 218 milioane de lei, stabilită prin hotărâre de Guvern, s-au cheltuit o sută de milioane, plus alte şase milioane neachitate de către beneficiar. „Nu s-a alocat niciun bănuţ pentru continuarea lucrărilor. Acolo a rămas totul conservat… Mai e necesar de executat lucrări interioare, care ţin de electricitate, utilaje, reţele etc. În exterior, sunt necesare lucrările de amenajare, inclusiv darea în exploatare a celor două havuzuri din faţa instituţiei”, ne-a comunicat Ion Cantarajiu. El precizează că pentru clădirea Preşedinţiei ar mai fi nevoie de aproximativ 120 mln. lei, „dar, pentru 2012, nu avem nicio informaţie pozitivă. Toţi dau din umeri…”.

„Capitaliştii fac foarte bine calculele…”

Cu permisiunea secretariatului Legislativului, am mers în interiorul celui de-al doilea edificiu important în stat - Parlamentul. Aflată peste drum de Preşedinţie, clădirea este şi ea pustie, nefinisată şi... rece. O adevărată Siberie. Holurile sunt albe, iar sala de şedinţă - plină cu praf. O părăsim cu nasurile îngheţate.

Potrivit directorului firmei „Consfirm Group”, Alexandru Guţu, până în prezent lucrările de reparaţie au fost executate în proporţie de 30-35%, iar pentru a le încheia mai este nevoie de aproximativ 100-150 mln. lei. „Avem nevoie de materiale de construcţie fabricate peste hotare (România, Ucraina, Germania, Japonia). Comanda a fost făcută şi executată de capitalişti. Ei aşteaptă bani, ca materialele să ne fie livrate”. Alexandru Guţu ne spune că, din cauza crizei economice, „capitaliştii fac foarte bine calculele şi, respectiv, aşteaptă plata sută la sută... Slavă Domnului că n-am semnat vreun contract şi am scăpat de penalităţi”.

Persoanele implicate în procesul reparaţiei celor două edificii ale statului susţin că nu banii împiedică finisarea lucrărilor, ci stabilitatea politică: numai atunci când principalele persoane în stat vor fi sigure că se vor afla la putere pentru un întreg mandat, clădirile vor fi îndată reparate.
Amintim că cele două firme au fost selectate în urma unei licitaţii la care au participat cinci companii. „Acar-Cantarajiu” a reconstruit anterior Centrul Republican pentru Copii şi Tineret, iar „Consfirm Group” este cunoscută prin fondatorul acesteia - fostul ministru al Construcţiilor în Guvernul Greceanîi, Vladimir Baldovici.

Parlamentul închiriază Palatul Republicii

În prezent, Palatul Republicii, o întreprindere aflată în subordinea Cancelariei de Stat, este închiriat pentru desfăşurarea şedinţelor în plen ale Parlamentului. Directorul Tudor Nirean ne-a spus că Sala mare, unde se desfăşoară şedinţele plenare, costă 3000 de lei pentru o oră, iar Sala de conferinţe, unde au loc, cel mai des, şedinţele Consiliului Alianţei pentru Integrare Europeană, costă 2000 de lei pentru o oră. Potrivit lui Tudor Nirean, şi sălile în care se întrunesc fracţiunile parlamentare sunt luate cu chirie - cu 800 de lei ora -, de acestea, însă, deputaţii se folosesc mai rar... Banii sunt achitaţi în contul ÎS „Palatul Republicii”.

Galerie foto

17 Noiembrie 2011

Parlamentul Republicii Moldova

  • ex1 Clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei nu vor fi gata nici în 2012 din lipsă de bani.
  • ex1 Responsabili de la Ministerul Finanţelor ne-au confirmat că în Bugetul de Stat pentru anul 2012 nu sunt prevăzute surse de finanţare pentru finalizarea reparaţiei clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei.
  • ex1 Banii alocaţi în 2010, câte 25 de milioane pentru fiecare edificiu, au fost cheltuiţi. La clădirea Parlamentului - nouă milioane.
  • ex1 Pentru 2011 am solicitat 130,9 milioane de lei, dar, din păcate, aceşti bani n-au fost prevăzuţi în proiectul Bugetului…
  • ex1
  • ex1
  • ex1
Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul