Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 18:30
Abonamente

Opinii & Editoriale 31 August 2017, ora 05:30    Din editia print

Marime Font

De ce rușii au rupt Basarabia?

Istoria reprezintă ştiinţa politică aplicată, spun experţii, motiv pentru care este esenţial să privim în trecut pentru a înţelege prezentul şi mai ales viitorul.

Se vorbeşte astfel despre o Moldovă Mare ca proiect geopolitc, proiect care însă stârneşte zâmbete sau chiar simpatie pentru naivitatea unora, căci sunt şi unii creduli, nu numai rău intenţionaţi sau propagandişti, care se gândesc că aşa ceva ar putea fi posibil.

Subiectul Moldovei Mari nu este nou, însă a devenit mai vizibil după ce Vladimir Putin i-a oferit omologului său moldovean, Igor Dodon, o hartă realizată la sfârşitul secolului al XVIII-lea de către cartograful italian Bartolomeo Borghi.



La acel moment, Dodon oferea o declaraţie în care afirma astfel: „Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”. Bun, dar dacă privim acea hartă, vedem că ea încorpora teritorii precum Bucovina de Nord şi Bugeacul care acum se află în componenţa Ucrainei tocmai pentru că „Imperiul Rus” a decis să rupă în trei bucăţi Basarabia, lipsind-o de teritoriile sale din nord şi sud. Este uşor de înţeles că dacă mergem pe ideea preşedintelui moldovean asistăm la un fault logic.

Să facem astfel o scurtă recapitulare. Pe 28 iunie 1948, armata rusă anexează Basarabia împreună cu Bucovina de Nord şi Bugeacul, însă Stalin nu formează un stat unitar „moldovenesc”, ci din contră, rupe teritoriile în trei bucăţi, luând naştere astfel RSS Moldovenească, în actualele graniţe ale Republicii Moldova, în timp ce Bucovina de Nord şi Bugeacul merg către RSS Ucraineană.

Basarabia este ruptă din motive pragmatice, strategice, fiind efectul unei politici realiste pe care Moscova a dus-o dintotdeauna în interesul său propriu. Tocmai din aceste motive, inclusiv după perioada 1941-1944, în care România reobţine teritoriile pe care le pierde apoi la finalul războiului, ruşii păstrează Basarabia ruptă, situaţie rămasă neschimbată până în zilele noastre.

De ce nu vorbesc adepţii Moldovei Mari despre Cernăuţi sau despre Ismail, acum, în prezent? Evident, pentru că acest discurs nu este încurajat de la Moscova. Ruşii vorbesc despre o Malorusia, care să incorporeze Bugeacul, nicidecum de o alipire a acestuia la Republica Moldova. În cel mai rău caz se vorbeşte în presa rusă despre o Republică Autonomă a Bugeacului, dar nimic altceva.
Ori, cum pot vorbi promotorii Moldovei Mari despre acest proiect geopolitic în termeni reali?

Stalin a rupt Basarabia conştient că ceea ce reprezintă Republica Moldova de azi se va putea întoarce în componenţa teritorială a României, aşa că a decis ca zonele strategice importante să fie în administrarea Ucrainei, mult mai apropiată Moscovei. Dacă Ucraina va ieşi din sfera de influenţă rusă, sub o formă sau alta inclusiv aşa cum se întâmplă acum, există un plan B, precum cele amintite mai sus, nicidecum acapararea teritoriilor de către Chişinău.

Bugeacul reprezintă cea mai importantă zonă pentru ruşi, întrucât le conferă acces către gurile Dunării, un punct strategic în Marea Neagră. Mai apoi, Bucovina de Nord este un cap de pod pentru realizarea unei campanii militare de atac la adresa României prin care se poate încerca inclusiv pătrunderea în munţii Carpaţi, vitali pentru defensiva română. Abia la final, ca şi relevanţă, se regăseşte teritoriul dintre Prut şi Nistru, care reprezintă cel mult un tampon teritorial, dar cu o importanţă mult mai redusă, de care, în funcţie de dinamicele regionale, Rusia se poate delimita pentru că pierderea este realmente mică.

Nici atunci, şi nici acum strategia Rusiei pentru nordul şi sudul Basarabiei nu s-a schimbat. Deci, încă odată, cum este cu Moldova Mare?! Ce ar spune Ştefan cel Mare despre Cetatea Albă? Dar Cetatea Albă e în Ucraina, iar Ştefan cel Mare se află la Putna, în România.


 

Un articol de: Răzvan Munteanu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md