Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 12:35
Abonamente

Editorial 24 August 2013, ora 21:00    Din editia print

Marime Font

De ce s-a împrietenit Mihail Formuzal cu Viktor Orban?

Başcanul Găgăuziei Mihail Formuzal a învăţat drumul României şi a reuşit să se împrietenească cu premierul Ungariei Viktor Orban căruia i-a prezentat file din „istoria luptei pentru independenţă” a poporului găgăuz.

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

La şcoala de vară de la Băile Tuşnad din România Viktor Orban a stat cuminte pe scaun şi a ascultat prelegerea lui Mihail Formuzal, cel puţin aşa sună ştirea de presă. Prea multe detalii nu au apărut despre această prelegere.

Pe de o parte îmi vine greu să îmi imaginez ce s-a putut spune despre istoria luptei pentru independenţă a poporului găgăuz. Colonizaţi în stepele sudice ale Basarabiei după anexarea acestei provincii la Imperiul ţarist în 1812, găgăuzii s-au bucurat multă vreme de privilegii. Au fost împroprietăriţi cu pământ, au beneficiat de scutiri de taxe, iar în secolul al XIX- lea nu sunt cunoscute aspecte ale luptei pentru independenţă. Este pomenită în 1906 o răscoală a găgăuzilor în care s-ar fi proclamat autonomi, însă Rusia ţaristă nu avea răbdare cu astfel de idei. Aflaţi în componenţa României interbelice găgăuzii nu au avut probleme consemnate în istorie – şi chiar s-au răspândit în multe alte regiuni româneşti, unde urmaşii lor trăiesc până în ziua de azi (multe nume cu rezonanţă găgăuză se regăsesc în spaţiul public de la Bucureşti). Iar perioada sovietică a însemnat uciderea conştientă a limbii găgăuze, care a fost înlocuită cu limba rusă în toate şcolile.



Dizolvarea imperiului sovietic i-a aruncat pe liderii găgăuzi în tabăra interfrontistă. A existat un efect pervers: deznaţionalizaţi de sovietici, găgăuzii s-au întors împotriva românilor din tânăra Republică Moldova. Un adevărat sindrom Stockholm – găgăuzii au pornit o luptă naţională nu împotriva responsabilului de genocidul cultural, ci împotriva celui care încerca să se elibereze. Nu reuşesc să pricep de ce găgăuzii continuă să menţină limba rusă în şcolile lor şi nu îşi promovează propria limbă.

Pe de altă parte, de la Comrat a apărut ideea organizării unui referendum pentru declararea independenţei. Citind un interviu cu Mihail Formuzal despre această chestiune nu am reuşit să înţeleg care sunt problemele găgăuzilor. Pur şi simplu, başcanul a „alunecat” asupra chestiunilor practice şi a vorbit în termeni extrem de generali. Nu e limpede care sunt vinile Chişinăului, ce s-a întâmplat rău şi cum ar putea să fie bine. Nefiind enumerate problemele cu care se confruntă găgăuzii nu este clar cum ar putea fi ele rezolvate prin obţinerea independenţei. Formuzal nu ne spune clar ce le lipseşte găgăuzilor şi cum ar putea fi completate aceste lipsuri prin independenţă.

Şi aici apare legătura cu problema autonomiei maghiare din România. Problemele minorităţilor etnice se rezolvă de obicei prin respectarea drepturilor omului prevăzute în documentele europene. Nu este clar cum ar putea autonomia administrativă să ducă la o creştere a bunăstării – mai ales că zonele pentru care se cere autonomie primesc de la bugetul central mai mulţi bani decât dau. Formuzal cere autonomie de dragul autonomiei, la fel ca extremiştii maghiari din România. Acesta este terenul comun al împrietenirii dintre Formuzal şi Orban: scandal de dragul scandalului. 

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md