Astăzi 25 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 14:27
Abonamente

Editorial 26 Octombrie 2010, ora 05:30    Din editia print

Marime Font

De ce şelinii şi starîşii bâzâie nestingheriţi în R. Moldova?

Unii cred că nu ar fi cazul să luăm în serios toate declaraţiile pe care le fac politicienii în campania electorală. Argumentul e simplu: parcă nu se ştie că în campaniile electorale se minte fără milă? O campanie electorală, zic aceştia, se aseamănă cu o beţie zgomotoasă a unui grup de cheflii care se înjură reciproc cum le vine la gură. A doua zi, când se trezesc, au şi o „scuză” - câte nu spune omul la beţie! Părerea mea e că această „scuză” n-ar trebui să ne convingă. Să nu uităm o vorbă veche: la beţie omul spune adevărul.

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Din această cauză, opinia publică trebuie să fie atentă la ce declară politicienii în campaniile electorale şi să le aducă aminte după ce se vor trezi din beţia electorală… Un singur exemplu - „celebrul” Constantin Starîş scrie într-un ziar că inundaţiile din lunca Prutului din vara aceasta s-au produs din cauza premierului V. Filat personal, „care a dispus să fie micşorat nivelul apei in lacul de acumulare Costeşti-Stânca” şi „că, inundând satele moldoveneşti, Filat, la rugămintea Bucureştiului, a salvat oraşul şi portul românesc Galaţi”. Această tâmpenie evidentă circulă azi în toată Moldova. Mulţi, care nu se trudesc să înţeleagă ce are Prutul cu oraşul Galaţi, cred în această fantasmagorie născută de o minte bolnavă. Va răspunde Starîş pentru ea, sau o trecem la categoria „electorale”?

Politicienii noştri admit tacit că în campaniile electorale se poate debita orice. Se creează impresia că pe perioada campaniilor electorale sunt suspendate Constituţia, Codul Civil şi cel Penal, în general, toate legile statului. Ei pot declara orice şi nu răspund în faţa nimănui. Să ne oprim la următorul exemplu.



Un oarecare Şelin, reprezentant al minorităţii ruseşti din Chişinău, businessman care şi-a cumpărat un partid pe perioada campaniei electorale, amic ideologic al comuniştilor, până în prezent s-a remarcat ca „patriot moldovean” prin faptul că, devenind proprietar al Cinematografului „Patria”, nu a ridicat un deget ca să demonstreze filmele în limba oficială a statului. Acest nou „apărător al Moldovei şi al moldovenilor” recent, fiind la Bălţi, a făcut nişte declaraţii care ar fi trebuit să-i facă atenţi pe cei de la SIS şi CEC. Referindu-se la problema Transnistriei, acest neica Nimeni propune ca ea să fie rezolvată prin renunţarea R. Moldova la Drapelul de stat şi prin adoptarea limbii ruse drept a doua limbă oficială a R. Moldova. Niciun cuvânt, bineînţeles, despre Ig. Smirnov, criminalul de stat care de douăzeci de ani trăieşte în libertate.

Apropo de acest individ. De ce Procuratura R. Moldova nu se mai preocupă de Ig. Smirnov, omul care a comis cea mai gravă crimă de stat - a atentat la integritatea teritorială a statului? (Un alt frate de idei al lui Starîş şi Şelin, Klimenko, a declarat zilele acestea că ruşii nu trebuie să-şi retragă armata din Transnistria, „fiindcă timpurile s-au schimbat”!?). Sau poate Smirnov nu mai este criminal de stat, fiindcă timpurile s-au schimbat? De ce oficialităţile de la Chişinău acceptă să se întâlnească şi să discute cu un criminal de stat? Toate acţiunile acestuia, pe a cărui conştiinţă sunt sutele de moldoveni ucişi la Nistru, se înscriu perfect în teoria şi practica terorismului. Ruşii au căutat teroriştii în Cecenia declanşând un adevărat genocid împotriva poporului cecen, dar nu au observat că şi acţiunile protejatului lor, Smirnov de la Tiraspol, sunt acţiuni teroriste. Nu a observat acest lucru nici Chişinăul, care, în mod normal, trebuia de mult să-l declare pe Smirnov terorist de stat şi să ceară ruşilor arestarea şi judecarea lui. Deoarece cu teroriştii nu se negociază, administraţiile de la Chişinău nu aveau dreptul să se întâlnească şi să discute cu acesta la masa tratativelor, iar cei care negociază cu Smirnov trebuie să fie declaraţi complici ai teroristului şi criminalului de stat rus Smirnov. Într-o asemenea situaţie, „curajosul” Şelin ar fi ciripit altfel, nu cum ciripeşte astăzi.

Dar ciripeşte urât de tot şi atacă în cel mai grosolan şi ofensator mod intelectualitatea R. Moldova. Citez: „Intelectualitatea moldovenească s-a rupt de popor. Ei acum toţi au devenit români. La dânşii e la modă să sâsâie în „română”. Acest „sâsâit” al lui Şelin îmi aminteşte de „bâzâitul viespilor” din titlul unei „opere literare” scrise în Republica Autonomă Moldovenească. Cu ce drept moral acest rusofon minoritar neintegrat, care nu ne vorbeşte limba, ci o sâsâie, pune note intelectualităţii noastre, acuzând-o că „s-a rupt de popor”? De care popor s-a rupt? Care e treaba lui dacă intelectualii noştri „acum toţi au devenit români”? Dar ce trebuiau să devină? Rusofoni, ruşi, smirnovişti?
Unul din sensurile lui a sâsâi este „a vorbi defectuos, pronunţând „s” în loc de „ş” sau deformând unele sunete; a vorbi peltic”. Astfel, cei care au un minimum de respect faţă de limba acestui popor şi încearcă să o vorbească corect sunt declaraţi nişte peltici, nişte sâsâiţi… Spuneţi-mi, vă rog, iubiţi cititori, în care ţară normală ar mai fi posibil aşa ceva, ca un reprezentant al unei minorităţi naţionale, neintegrat şi care nu ne vorbeşte limba, să atace intelectualitatea ţării pentru faptul că-şi vorbeşte corect limba? Dacă undeva s-ar întâmpla aşa ceva, s-ar isca mare scandal. La noi, nu. Nimeni n-a observat. Nimeni nu s-a simţit umilit.

Faptul că, chipurile, în campaniile electorale se spun multe prostii, nu e o scuză. Fiindcă prostiile debitate de Şelin (Starîş, Klimenko) nu-s prostii electorale tolerabile. Când Şelin declară că „Nu poate fi în Republica Moldova steagul tricolor”, fiindcă „acest steag al Moldovei este asemănător cu cel al României”, el, de fapt, atacă grosolan Constituţia statului, scuipă în milioanele de moldoveni care au pregătit şi au salutat Independenţa statului R. Moldova cu tricolorul ca drapel de stat! Aceasta fiind realitatea, de aceşti şelini trebuie să se ocupe nu (numai) presa, ci (şi)organele abilitate cu apărarea securităţii şi integrităţii statului. Astfel, noi, cetăţenii simpli, ar trebui să întrebăm autorităţile statului de ce fel de fel de şelini şi starîşi, precum şi atâtea alte fiinţe politice klimenkoide, duşmani deschişi ai limbii şi simbolicii acestui stat, bâzâie nestingheriţi prin Moldova?

Ei şi ce dacă e campanie electorală? Unde e scris că în campaniile electorale se anulează legile statului şi simpla demnitate umană a unui popor?  

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Februarie 2018, ora: 15:08

Obiectele mărunte ingerate de copii le pun viața într-un adevărat pericol

Obiectele mărunte ingerate de copii le pun viața într-un adevărat pericol Din editia print

Baterii, agrafe, piuneze, monede, piese de la jucării – aceste și alte obiecte mărunte pot deveni un adevărat pericol când sunt lăsate pe mâna unui copil de vârstă mică, care nu este supravegheat de un adult.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md