Astăzi 25 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 14:27
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Moldova 25 Martie 2016, ora 07:19    Din editia print

De ce UE susţine Republica Moldova

Marime Font

Spre surprinderea unora (deşi eu nu văd nimic surprinzător aici), Uniunea Europeană, prin mai mulţi reprezentanţi ai săi de nivel înalt, în ultima perioadă a făcut declaraţii clare de susţinere a echipei de guvernare de la Chişinău, menţionând că va continua să acorde suport Republicii Moldova în procesul de implementare a reformelor și de democratizare a societăţii.  

În special, această poziţie a Uniunii Europene a ieşit în evidenţă în cadrul celei de-a doua reuniuni a Consiliului de Asociere RM-UE, care s-a desfășurat recent la Bruxelles (prima reuniune a avut loc acum un an). E adevărat, Uniunea Europeană a cerut Republicii Moldova să dea dovadă de o cât mai eficientă utilizare a asistenței substanțiale ce i se oferă, în scopul de a realiza reformele asumate și de a valorifica oportunitățile asocierii politice și integrării economice cu structurile europene.

Dacă e să judecăm la rece situaţia actuală din Uniunea Europeană, din Republica Moldova, dar şi perspectivele ce pot fi prognozate, vedem că această atitudine a UE este logică şi argumentată. În primul rând, e argumentată din punctul de vedere al ultimelor mişcări pe plan internaţional. Cum lupta cu Statul Islamic pare să capete contururi tot mai precise, iar tensiunile din Siria și Ucraina au mai scăzut, mai devreme ori mai târziu o să apară întrebarea: care va fi următorul focar de instabilitate? În condiţiile în care Rusia nu-şi ascunde interesul faţă de ceea ce ea numeşte „sferele sale de influenţă tradiţionale”, iar Moldova este extrem de „atractivă” sub acest aspect pentru Moscova, ca vecină a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice, e clar că atenţia Bruxelles-ului, dar şi a altor capitale occidentale se îndreaptă spre ţara noastră.



Care ar fi fost alternativa, dacă nu se reuşea învestirea actualului Guvern? Alegeri anticipate, în urma cărora puterea era preluată de forţele pro-Moscova. Care ar fi fost alternativa, dacă rămâneam la vechea modalitate de alegere a preşedintelui? Posibil, s-ar fi produs din nou destabilizări masive ale situaţiei şi am fi ajuns la alegeri parlamentare anticipate, care s-ar fi soldat cu un rezultat nefavorabil pentru forțele proeuropene. Ce s-ar fi întâmplat dacă Moldova se întorcea cu faţa spre Rusia, ca urmare a scenariilor descrise mai sus? Uniunea Europeană şi NATO ar fi avut la hotarul său de pe Prut nu un aliat, ci un duşman. Pe lângă faptul că ar fi fost reduse la zero rezultatele tuturor proceselor începute în 2009, Uniunea Europeană şi NATO şi-ar fi pus în dificultate şi partenerul său, Ucraina. Nu e un secret că Republica Moldova, mică, aşa cum este ea, totuşi, stă ca un obstacol în calea diferitelor planuri subversive gen Novorusia, Republica Bugeac etc. Atâta timp cât la Chişinău se află o putere ce nu e controlată de Kremlin, Ucraina se va simţi cu spatele protejat, iar Rusia nu va avea cum să-şi promoveze diverse proiecte geopolitice, care ar recroi harta Europei.

Desigur, odată cu eliminarea riscului alegerilor parlamentare anticipate, nu putem spune că am scăpat de toate pericolele posibile. Acum este important ca guvernarea să se mobilizeze şi să asigure stabilitatea internă în Republica Moldova, ceea ce înseamnă şi stabilitate la graniţele UE şi NATO. Tentative de destabilizare se vor întreprinde şi în continuare. De exemplu, Renato Usatâi deja vorbeşte de presiuni asupra Curții Constituţionale, pentru a determina această instanţă să anuleze rezultatele ultimelor alegeri parlamentare, astfel încât să fie dizolvat Parlamentul şi organizate alegeri anticipate. Nu mai puţin pericol în acest sens prezintă şi preconizatele alegeri prezidenţiale directe, în care, putem presupune că implicarea Rusiei va fi una masivă. Toate aceste riscuri, cu siguranţă, sunt luate în calcul de factorii de decizie de la Bruxelles, care înţeleg perfect situaţia deloc uşoară în care se află guvernarea de la Chişinău. De aceea, Uniunea Europeană şi declară, prin reprezentanţii săi de nivel înalt, că va continua să sprijine Republica Moldova. Or, acest sprijin, în final, e „convertit” în beneficii pentru UE şi NATO.

Nu în ultimul rând, un rol important îl joacă şi prestaţia echipei de guvernare de la Chişinău. La cea de-a doua reuniune a Consiliului de Asociere RM-UE, delegaţia moldovenească nu a mers cu mâinile goale, ci cu o foaie de parcurs care a dovedit că Chişinăul are nu doar determinare, dar şi o viziune clară cum trebuie să avanseze Republica Moldova pe calea integrării europene. Ședinţele Comisiei pentru integrare europeană, şedinţele comune la nivel de Parlament şi Guvern, acţiunile în plan sectorial întreprinse de instituţiile statului şi care reies din Planul de Acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere RM-UE, lichidarea în ritm rapid a tuturor restanţelor ce se acumulaseră în ultimul an ca urmare a crizelor de Guvern şi a instabilităţii politice – toate acestea vin să arate că UE sprijină Moldova nu doar pentru că nu ar avea alternative sau pornind de la interesele sale geopolitice, ci şi pentru că vede o voinţă fermă a autorităţilor de la Chişinău de a urma calea integrării europene.

Rezumând cele spuse mai sus, vom menţiona că recenta reuniune a Consiliului de Asociere RM-UE vine să spulbere acea umbră de îndoială că la Chişinău este o guvernare proeuropeană, care beneficiază de sprijinul direct al Bruxelles-ului. Şi această claritate apare după aproape două luni de la crearea noii majorităţi parlamentare şi de la învestirea noului Guvern – două luni marcate de incertitudine şi de presiuni fără precedent asupra noii puteri. Cu alte cuvinte, putem afirma că Republica Moldova a revenit pe făgaşul firesc al integrării europene şi urmează să probeze prin rezultate concrete că obiectivele declarate, pot fi şi îndeplinite.

 Veaceslav Untilă, deputat, vicepreședinte al Partidului Liberal

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Februarie 2018, ora: 15:08

Obiectele mărunte ingerate de copii le pun viața într-un adevărat pericol

Obiectele mărunte ingerate de copii le pun viața într-un adevărat pericol Din editia print

Baterii, agrafe, piuneze, monede, piese de la jucării – aceste și alte obiecte mărunte pot deveni un adevărat pericol când sunt lăsate pe mâna unui copil de vârstă mică, care nu este supravegheat de un adult.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md